Fondul Proprietatea (FP), cel mai mare fond de investiţii din România, a raportat în 2011 un profit net de 544 milioane de lei (128 milioane de euro), în primul an sub administrarea americanilor de la Franklin Templeton.
Profitul a crescut cu 19% faţă de anul precedent, însă evoluţia nu li se datorează atât celor de la Templeton, cât mai ales unora dintre companiile din portofoliul fondului, care au distribuit dividende mai mari din profiturile înragistrate în 2010.
De exemplu, Petrom - cea mai mare companie din România, la care FP deţine 20,1% din acţiuni, a distribuit anul trecut dividende de un miliard de lei, după doi ani de pauză.
Astfel, doar de la Petrom, Fondul Proprietatea a încasat dividende brute de 201 milioane de lei. Încă 209 mil. lei au venit de la cele mai importante trei companii de stat din portofoliul fondului (Romgaz, Hidroelectrica şi Transgaz).
Franklin Templeton s-a angajat ca întregul profit obţinut de fond din dividende şi dobânzi bancare să fie distribuit acţionarilor sub formă de dividende. Astfel, este posibil ca în acest an FP să plătească dividende de circa 516 mil. lei (profitul net din care se scade rezerva legală). La numărul actual de acţiuni (totale) ar reveni un dividend brut de 0,03745 lei/acţiune, respectiv un randament al dividendului brut de 8,7%, raportat la preţul acţiunii de circa 0,43 lei. Randamentul dividendului la FP ar putea fi astfel mai mare decât dobânda bancară pe un an, ceea ce reprezintă un câştig semnificativ pentru fondurile străine care au cumpărat masiv acţiuni FP în ultimul an.
De exemplu, americanii de la Elliott, care au ajuns să deţină 12,5% din FP, ar putea încasa dividende brute în valoare de aproape 65 mil. lei (15 mil. euro).
Există însă câteva semne de întrebare cu privire la dividende. Unul ar fi dacă fondul va putea distribui dividende atâta timp cât o parte dintre acţiuni nu sunt plătite. Mai exact, este vorba despre un număr de 370 de milioane de acţiuni deţinute de Ministerul Finanţelor, care nu au fost plătite de stat. În 2010 a existat o problemă similară, iar fondul nu a putut distribui dividende înainte ca acţiunile neplătite să fie anulate.
Un alt semn de întrebare este legat de lichidităţile pe care FP le are la dispoziţie. La finalul lui decembrie 2011, FP avea lichidităţi de circa 494 mil. lei (114 mil. euro) în depozite bancare şi titluri de stat. Dacă fondul ar distribui dividende de peste 500 mil. lei, atunci i-ar rămâne foarte puţini bani pentru noi investiţii, mai ales în condiţiile în care ar putea fi obligat să vină cu bani în majorările de capital de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Anul trecut, FP a realizat câteva investiţii mai puţin inspirate, cum ar fi achiziţia de acţiuni la băncile austriece Erste şi Raiffeisen. Fondul a investit circa 350 mil. lei în cele două bănci, iar valoarea celor două participaţii a scăzut cu peste 50% până la finalul anului. Şi valoarea participaţiei la Petrom a scăzut anul trecut cu 13%.
Astfel, activele nete ale FP au scăzut anul trecut cu 5,6%, de la 15,33 mld. lei la 14,47 mld. lei (3,35 mld. euro). Acţiunile FP au scăzut cu 30% anul trecut, de la listare, capitalizarea la finalul anului, de 1,37 mld. euro, fiind cu 59% mai mică decât valoarea activului net.
Listarea la bursă a principalelor companii de stat din portofoliul FP (Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica) este considerată de analişti drept principalul motor de creştere a preţului de piaţă al acţiunilor în următorii ani. În prezent, acţiunile listate reprezintă doar o treime din activul net, iar participaţiile nelistate au o pondere de 63%. Participaţiile nelistate sunt mai greu de valorificat de către fond, motiv pentru care sunt evaluate de piaţă sub valoarea recunoscută în portofoliul FP.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
