Ministerul Fondurilor Europene susţine că scrisoarea pe care a primit-o din partea Comisiei Europene în care sunt exprimate nemulţumiri faţă de situaţia prezentată de partea română în privinţa stadiul pregătirilor pentru perioada de programare financiară multianuală 2014-2020 conţinea observaţii valabile în ianuarie, dar acum lucrurile au progresat, iar Bruxellesul a apreciat aceste progrese.
Potrivit unor informaţii apărute în presă, la începutul lui martie directorul general adjunct din cadrul Directoratului General de Politică Regională al Comisiei Europene, Normunds Popens, i-a transmis o scrisoare ministrului român pentru fondurile europene Eugen Teodorovici în care critică aspru documentele transmise de România referitoare la stadiul şi calitatea pregătirilor pentru perioada de programare 2014-2020.
Ministerul răspunde, într-un comunicat, că acele observaţii priveau situaţia din ianuarie, dar, între timp, lucrurile au progresat.
"Scrisoarea despre stadiul pregătirilor pentru perioada de programare 2014-2020 primită de autorităţile române de la reprezentanţii Comisiei Europene la care face referire mass-media conţinea o serie de observaţii cu privire la situaţia pregătirilor prezentată CE în luna ianuarie 2013, un moment intermediar în acest proces. Între timp, România a parcurs o serie de etape necesare pentru pregătirea utilizării eficiente a fondurilor europene în viitoarea perioadă de programare. Acest lucru a fost confirmat şi în cadrul dialogului informal cu reprezentanţii Comisiei, desfăşurat până în prezent".
Aceste evoluţii au fost apreciate de Comisia Europeană, arată sursa citată.
Potrivit regulilor standard, statele UE trebuie să-şi definească strategiile pentru fiecare sector care urmează să primească finanţare europeană într-un exerciţiu financiar multianual şi prezintă în acest sens documente şi planuri de punere a lor în practică, respectând însă anume criterii. Comisia face observaţii, ele sunt discutate şi se ajunge la un numitor comun.
"Pregătirile pentru utilizarea fondurilor europene în perioada 2014-2020 reprezintă o prioritate strategică pentru România. În prezent are loc un dialog informal între reprezentanţii autorităţilor române şi cei ai Comisiei Europene", a precizat astăzi ministerul fondurilor europene.
Într-un interviu pentru ZF ministrul Teodorovici a spus că doreşte adoptarea cât mai rapidă a documentelor privind finanţarea din exerciţiul financiar multianual 2014-2020, astfel încât România să fie capabilă tehnic să absoarbă bani încă din prima zi a acestui exerciţiu, 1 ianuarie 2014.
Consiliul European (şefii de state şi de guverne din UE) au aprobat bugetul multianual 2014 2020 la începutul lui februarie, României fiindu-i alocate în această perioadă aproape 40 mld. euro în total (agricultură şi fonduri structurale) în creştere cu 18% faţă de exerciţiul financiar 2007-2013 (pe fondurile structurale creşterea este de 10%, iar pe agricultură de 27%).
Pe fondurile structurale şi de coeziune, România are promise 2 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar curent - 21,8 mld. euro, faţă de 19,8 mld. euro între 2007-2013. Însă România nu a luat din 2007 până acum decât 13% din aceşti bani (2,5 mld. euro) şi, dacă actualul exerciţiu financiar este un eşec, mai multe lucruri sunt aşteptate de la viitorul cadru financiar, de aceea el trebuie foarte atent pregătit.
Iată cum arată tabloul fondurilor europene pentru perioada 2014-2020
Fondurile structurale: +10%
@România va primi, între 2014 - 2020, 21,82 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro).
PAC: +27% (în total)
Pe Polilica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din actualul exerciţiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro).
În cadrul PAC, pe cei doi piloni - plăţi directe şi dezvoltare rurală - sumele comparate arată astfel:
- Plăţi directe către fermieri: +47,5%
Pe plăţi directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013.
- Pe dezvoltare rurală: - 13,5%
României i s-au alocat 7,1 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro).
În cadrul PAC va exista o flexibilitate, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
