Obiectivul numărul unu al noului Guvern trebuie să fie atragerea în economie a fondurilor europene, în condiţiile în care fostul executiv şi-a asumat că va aduce în economie fonduri UE de cinci miliarde de euro, o adevărată "gură de aer" pentru economie, în condiţiile în care tensiunile de pe pieţele financiare internaţională frânează accesul României la finanţarea externă.
Pentru a atinge acest obiectiv oficialii vor fi nevoiţi să facă plăţi de 500 de milioane de euro în fiecare lună până la sfârşitul anului. Acest prag este de 25 de ori mai mare decât plăţile medii lunare făcute începând cu 2008, moment în care au fost deschise liniile de finanţare.
"În prima lună nu au fost cheltuiţi foarte mulţi bani europeni, iar februarie este compromisă din cauza demisiei. Rezultă că Guvernul mai are 10 luni pentru a atinge ţinta propusă. În acest context, schimbarea lui Leonard Orban de la conducerea Ministerului Afacerilor Europene ar fi o tragedie. Rămâne de văzut dacă Orban va rămâne şi care va fi greutatea lui în noul Guvern", crede Dragoş Pâslaru, manager general al firmei de consultanţă în domeniul fondurilor europene GEA Strategy & Consulting.
Absorbţia fondurilor europene a fost trecută anul trecut în vârful listei de priorităţi a executivului ca sursă ieftină de finanţare, în contextul în care statul se împrumută scump din piaţă.
La sfârşitul anului trecut în conturile beneficiarilor de fonduri structurale ajunseseră fonduri europene de 1 miliard de euro, nivel care corespunde unui grad de absorbţie de 5,5%.
Demisia Guvernului Boc vine după un ultim an zbuciumat în domeniul fondurilor europene, ultimele 12 luni fiind marcate de înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene şi de blocarea pentru şase luni a transmiterii de facturi spre rambursare la Bruxelles după ce în urma unui control de rutină au fost descoperite nereguli pentru mai multe proiecte din Programul Operaţional Regional (POR). Timp de şase luni Ministerul Finanţelor a suplinit rambursările din bani europeni prin înfiinţarea unui fond special de 800 de milioane de euro. La sfârşitul anului Comisia Europeană a dat undă verde României pentru reînceperea rambursărilor, însă oficialii europeni au refuzat facturi de 100 de milioane de euro. În esenţă, Comisia a transmis României la acel moment că nu are încredere în verificările locale şi că solicită asigurări suplimentare pentru acoperirea unor alte posibile nereguli.
Impactul numirii lui Leonard Orban, fost comisar european, în fruntea MAEur a fost însă vizibil, în condiţiile în care Guvernul a întocmit o listă cu 100 de proiecte de investiţii pe fonduri europene considerate prioritate. Valoarea proiectelor este de 7,2 milioane de euro, peste 90% din acestea fiind proiecte de investiţii pentru mediu sau transport.
"De bine, de rău în ultimul an s-au făcut ceva lucruri şi lucrurile trebuie să continue în aceeaşi logică. Leonard Orban şi-a completat organigrama în măsura în care a putut face acest lucru şi a impus onorarea rambursării facturilor pe bani europeni în maxim 45 de zile", explică Dragoş Pâslaru.
Analistul spune însă că intrarea banilor europeni în economie ţine în acest an în mare măsură de "greutatea" pe care o va avea Leonard Orban în noul executiv.
"Orban a pus în mişcare lucrurile în ministerul pe care îl conduce, însă nu a reuşit să mişte la fel de bine lucrurile în celelalte ministere. Totul ţine de cum se mişcă şi Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care 80% din proiectele pe bani europeni au ca beneficiari autorităţi publice. Este vitală relaţia pe care o va avea Orban cu noul ministru de finanţe", crede Pâslaru.
Miza în acest moment este imensă, în condiţiile în care beneficiarii de fonduri europene au în derulare contracte în valoare totală de aproximativ 13 miliarde de euro, două treimi din total. Injectarea acestor bani în economie este însă direct dependentă de finalizarea proiectelor în derulare.
"Proiectele de la Transporturi sunt considerate prioritare, însă prioritizare înseamnă să te duci acolo să urmăreşti zi de zi ce se întâmplă în teren. Dacă aş fi fost ministru la Transporturi, aş fi delegat un secretar de stat să stea zi de zi pe şantier să monitorizeze", explică Pâslaru.
Între cele şapte proiecte prin care România atrage în economie bani de la Bruxelles cei mai puţini bani au fost atraşi de programele de mediu şi transport, ale căror rate de absorbţie se cifrează la 2,2%, respectiv 3,4%.
În cazul programului de transport plăţile definitive se cifrează la 154 milioane de euro, în timp ce plăţile pentru proiectele de mediu sunt de 95,8 milioane de euro. Aceste două programe sunt şi cele de la care oficialii din MAEur au anunţat că va veni cea mai mare parte a creşterii plăţilor.
Proiectele de transport pe bani europeni sunt vitale, în condiţiile în care pe această linie România are la dispoziţie 4,5 miliarde de euro până în 2013, bani cu ajutorul cărora trebuie dezvoltată reţeaua naţională de autostrăzi. Particularitatea acestui program este că se adresează lucrărilor majore de infrastructură, rata de absorbţie urmând să crească spectaculos, în momentul în care proiecte cu valori mari intră la finanţare.
La polul opus stă Programul Operaţional Regional, cu plăţi de 437 de milioane de euro, respectiv un grad de absorbţie de 11,7%. Acest program a fost însă motivul pentru care România nu a trimis în a doua parte a anului trecut facturi spre rambursare la UE.
Per total, plăţile definitive în perioada 2007-2011 depăşesc cu puţin 1 miliard de euro, bani ce corespund unui grad de absorbţie de 5,5%. România are la dispoziţie în perioada 2007-2013 circa 19,6 miliarde de euro puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor structurale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
