Energia verde şiechipamentele medicale sunt în continuare pilonii pentru o afacerecare, potrivit lui Colţeanu, nu a simţit criza.
"Anul trecut a fost bun, chiar foarte bun.La nivel global GE a crescut cu 15% şi tot o creştere de două cifream înregistrat şi în regiunea noastră. Aici este un potenţial decreştere semnificativ, aşa că în următorii doi ani ţinta este aceeade a atinge venituri de un miliard de dolari menţinând acelaşi ritmde creştere de două cifre", spune Colţeanu.
Şeful GE pe regiunea România, Moldova şiBulgaria nu a precizat concret cât din acest miliard de dolari vafi adus numai din afacerile derulate local, dar a precizat căRomânia contribuie în mod substanţial la atingerea acestuirezultat, având o pondere de peste 50%.
Unul dintre pilonii de creştereeste energia verde. În România sectorul investiţilor în parcurieoliene a înregistrat un boom anul trecut, bilanţul anului 2010 înceea ce priveşte dimensiunea capacităţilor noi instalate fiind depeste peste 30 de ori mai mare comparativ cu cel din 2009.Investiţiile totale au fost de circa 800 de milioane de euro şinici anul acesta apetitul pentru "vânt" al dezvoltatorilor deproiecte nu pare a se fi potolit.
Vântul, aproape deapogeu
De altfel, unul dintre cele maimari contracte câştigate de GE în România a fost cel pentruechiparea cu turbine eoliene a parcului de 1,1 miliarde de euro pecare cehii de la CEZ îl fac în două comune dobrogene, Fântânele şiCogealac.
La momentul finalizării acesta va fi cel maimare parc eolian pe uscat din Europa.
Cu toate acestea, atenţia lui Colţeanu, şideci a GE în regiune, se îndreaptă şi spre alte forme de producerea energiei verzi pentru că eolianul se apropie de punctul maxim aldezvoltării, cel puţin în România.
"Potenţialul pe partea eoliană se apropie deun grad de saturaţie. Aşa cum spun autorităţile, infrastructuraenergetică poate accepta 4.000 MW, dintre care 3.000 MW sunt dejaavizaţi.Mai mult,investiţiile nu mai vizează proiecte foarte mari. Nu cred că va maiexista un proiect de anvergura celui realizat de CEZ. Biogazul arputea să devină în următorii doi ani un vector extraordinar deimportant în zona regenerabilelor, multiplicat de proiecte în zonade biomasă şi solar", crede Colţeanu.
Loc mult pentrumodernizări
În afară de zona energiei verzi, care pânăacest moment a fost dominată de către investitori străini, marileunităţi de producere controlate de statul român reprezintă o altăoportunitate majoră de investiţii şi deci o piaţă generoasă deposibile contracte pentru GE.De altfel, GE a livrat echipamentele necesarepentru centrala pe gaze de 500 de milioane de euro pe care Petrom oconstruieşte la Brazi, aceasta fiind însă tot o investiţieprivată.
În ceea ce priveşte activelestatului, potrivit Strategiei Energetice a României pentru perioada2011-2035, circa 80% dintre termocentrale au durata de viaţădepăşită, 31% dintre hidrocentrale trebuie înlocuite şi peste 60%din reţelele de transport al energiei electrice şi al gazelornaturale sunt "expirate". Potrivit aceluiaşi document, nota deplată a 20 de ani de lipsă de investiţii majore se ridică la circa40 de miliarde de euro.
"Sunt optimist că acum avem uninstrument foarte util, parteneriatul public privat, care completatcu legislaţia secundară este singurul vehicul pentru atragerea şimenţinerea capitalului. Trebuie doar o legislaţie coerentă şi unechilibru contractual", a mai spus reprezentantul GE.
La sfârşitul lunii aprilieGuvernul a aprobat o listă cu 17 obiective majore care ar trebuiconstruite în parteneriat public privat. Pe această listă cele maimari sunt în sectorul energetic şi anume cele două reactoare noi,în valoare de 4 miliarde de euro, de la Cernavodă şi hidrocentralaTarniţa - Lăpuşteşti.
GE spune că nu este interesatînsă să participe în mod direct la realizarea acestor investiţiimajore, compania axându-se în mod tradiţional doar pe partea defurnizare şi producere a echipamentelor.
Cu ochii peproducţie
Ţinând cont de toate acesteoportunităţi, discuţia despre o posibilă investiţie într-un centrude producţie de echipamente energetice redevine actuală,reprezentanţii GE afirmând că încă din 2007 analizeazăRomânia.
"GE s-a uitat mereu cu un ochiatent la regiune, dar decizia se ia în final pe baza unei analizefoarte atente. Suntem într-un proces de evaluare continuu şi nueste exclusă în viitor o decizie pe acest domeniu", a mai spusColţeanu.
În ceea ce priveşte situaţiaeconomică în general, Colţeanu spune că odată reluată creşterea,este greu ca această tendinţă să mai fie inversată în ciudasituaţiei în care se găsesc ţări precum Grecia sauPortugalia.
"Demararea creşterii, chiar şi deo manieră foarte timidă, este ireversibilă. Grecia în PIB-ulUniunii Europene reprezintă circa 2%."
Colţeanu a venit la conducereaafacerilor GE în regiunea România, Bulgaria şi Moldova înseptembrie 2007, după ani buni de experienţădiplomatică.
Între anii 2003 şi 2007 el aocupat funcţia de ambasador al României în Italia, după ce anteriorfusese secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe înperioada 2000 - 2003.În prezent GE are circa250 de angajaţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
