Din păcate, până acum, "semnalul" nu a ajuns la dobânzile la credite. Dimpotrivă, bancherii au dat la începutul acestui an semnale de scumpire a creditării prin creşterea marjelor fixe, în condiţiile în care plătesc la rândul lor mai mult pentru a atrage resurse de la clienţi.
Totuşi costurile la care băncile se împrumută între ele au scăzut constant în ultimele luni datorită lichidităţii abundente de pe piaţă.
Or, economia reală are nevoie de scăderea costurilor de finanţare pentru stimularea cererii interne, în condiţiile în care exporturile, cel mai probabil, vor frâna din cauza încetinirii creşterii economice a principalilor parteneri comerciali ai României.
"Procesul dezinflaţionist puternic pe care economia românească s-a situat din a doua parte a anului 2011, perspectivele privind o inflaţie moderată în anul 2012 (medie de 3%), precum şi menţinerea deficitului de cerere în economie susţin acest ciclu de tăiere a dobânzii de politică monetară, fiind aşteptată o reducere de încă 25 de puncte de bază (la 5,5%) în şedinţa de joi", a comentat Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank.
BNR a dat în noiembrie 2011 semnalul unui ciclu de relaxare a politicii monetare, care să ajute economia să iasă de sub ameninţarea recesiunii, reducând dobânda-cheie la 6% după un an şi jumătate în care a ţinut-o îngheţată la 6,25%. În ianuarie, banca centrală a operat o nouă ajustare a dobânzii de politică monetară, până la 5,75%.
BNR a reuşit în 2011 să atingă ţinta de inflaţie pentru prima dată în ultimii cinci ani, iar unii analişti cred că există şanse ca obiectivul să fie atins şi în 2012. Inflaţia anuală a coborât în decembrie la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, încadrându-se în intervalul ţintit pentru 2011, de 2-4%.
Cei mai mulţi analişti se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să fie moderate în acest an, în condiţiile în care se va menţine deficitul de cerere agregată, însă dinamica preţurilor administrate rămâne un mare semn de întrebare.
Şi Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, consideră că vom vedea o nouă reducere a dobânzii-cheie din cauză că rata reală a dobânzii de politică monetară este foarte ridicată (2,75% - calculată folosind previziunea de inflaţie a BNR) şi creşterea economică estimată este sub potenţial.
"Accelerarea creşterii economice are nevoie de dobânzi real negative, aşa cum se întâmplă în SUA sau zona euro. Noi anticipăm o reducere a dobânzii-cheie până la 5% la sfârşitul anului curent."
Şi Cătălina Molnar crede că este posibil să vedem până la sfârşitul anului şi alte reduceri de dobândă, până la 5%.
"Cred că BNR ar putea reduce dobânda cu încă 0,25% la şedinţa de joi, evoluţia favorabilă a inflaţiei fiind principalul argument în acest sens. În plus, evoluţia prognozată a cererii agregate, care cel mai probabil va rămâne slabă în perioada următoare, reprezintă un factor suplimentar care ar justifica o astfel de decizie", apreciază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, spune că scenariul de bază al băncii este o nouă reducere a dobânzii-cheie la şedinţa de joi datorită consolidării ratei inflaţiei la un nivel scăzut, precum şi datorită perspectivelor de deteriorare a creşterii economice pe fondul reducerii cererii din UE, care ar trebui compensată prin măsuri de încurajare a cererii domestice.
"Una dintre cele mai mari provocări pentru România în 2012 va fi obţinerea unei creşteri economice rezonabile (de minim 1% an/an), deoarece în această perioadă, investitorii pun accent în principal pe capacitatea unei ţări de a creşte în condiţiile echilibrării balanţei fiscale. Cum România nu are la dispoziţie prea mult spaţiu pentru stimulii fiscali, politica monetară rămâne unul dintre principalele resorturi de încurajare a economiei naţionale şi o relaxare adecvată a acesteia ar putea preîntâmpina şi eventualele şocuri asupra ofertei", a explicat Hăncilă.
Ce se va întâmpla cu rezervele minime?
Pentru nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei analiştii nu anticipează schimbări, în timp ce pentru rezervele aferente pasivelor în valută rămâne de văzut ce compromis va fi realizat între menţinerea unui nivel confortabil al rezervelor valutare şi nevoia băncilor de resurse în euro.
"În ceea ce priveşte decizia BNR referitoare la reducerea rezervelor minime obligatorii la valută, va exista un compromis de făcut între nevoia structurală de lichiditate în euro a sistemului bancar (şi acest fapt este reflectat de nivelul dobânzilor mari la depozitele în euro pe care băncile le practică) şi menţinerea buffer-ului de valută (rezervele valutare) la un nivel confortabil pentru a face faţă mai uşor turbulenţelor financiar-economice de pe plan mondial", afirmă Molnar.
Pe de altă parte, ea nu se aşteaptă, prea curând, la o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei, având în vedere ca băncile au continuat să plaseze fonduri la facilitatea de depozit (chiar dacă în sume mai scăzute comparativ cu prima parte a anului 2011), iar la operaţiunile repo au participat doar 3- 4 bănci (în luna ianuarie).
Hăncilă nu se aşteaptă, deocamdată, la modificarea ratei RMO nici la lei, nici la valută, deoarece lichiditatea din sistemul bancar este la un nivel confortabil.
Nici Bucşa nu crede că vom vedea o reducere a ratei RMO, deşi ar trebui. În teorie, rolul rezervelor minime obligatorii este de a frâna temporar creditarea. Nu este cazul în România, unde cererea de credite din partea populaţiei a slăbit în ultimele luni, iar noile norme de restricţionare a creditelor de consum în valută contribuie la frânarea creditării, în opinia lui Bucşa.
Termenul până la care băncile sunt obligate să aducă la BNR pentru avizare noi le norme de creditare expiră la sfârşitul lunii ianuarie, iar din februarie bancherii ar trebui să înceapă să vândă credite după noile reglementări, care îngreunează accesul clienţilor la împrumuturile în valută.
"Rezervele minime măresc artificial costul resurselor atrase pe termen mai scurt de doi ani de băncile locale, resimţindu-se în costul final al creditelor. Acest cost de oportunitate era de aproximativ 0,7 puncte procentuale pentru lei şi 0,5 puncte procentuale pentru euro în noiembrie (conform datelor BNR). Reducerea RMO la lei ar oferi băncilor resurse suplimentare în lei pe termen mai lung decât operaţiunile repo pe termen de o săptămână. Reducerea RMO la valută ar compensa parţial ieşirile de fonduri în valută vizibile în datele de balanţă de plăţi publicate de BNR", a mai spus Bucşa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
