Soldul creditelor acordate de bănci pentru achiziţia de locuinţe s-a majorat cu echivalentul a un miliard de euro pe parcursul anului trecut şi a ajuns la 7,75 mld. euro, potrivit datelor BNR.
"Am analizat mai multe oferte, dar în cele din urmă am optat pentru un credit «Prima Casă». Dobânda scăzută şi nivelul mai mic al avansului au fost factori decisivi în luarea deciziei finale. Procesul de acordare a creditului a durat însă destul de mult", spune Mihaela, 28 de ani, care a luat un credit "Prima casă" în vara lui 2011.
Creditele acordate cu garanţia statului au depăşit 800 mil. euro anul trecut, bancherii reuşind să vândă puţine produse din oferta proprie pentru care clienţii aveau nevoie de un avans de trei-patru ori mai mare. De la începutul programului, în iunie 2009, s-au dat peste 55.000 de credite cu o valoare cumulată de 2,3 mld. euro.
La sfârşitul lunii septembrie existau 218.000 de credite ipotecare în derulare, cu 60.000 de conturi mai mult decât în decembrie 2008, când efectele crizei începeau să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală.
Bancherii se aşteaptă ca împrumuturile garantate de stat să fie preferate de clienţi în continuare pentru că băncile nu vor mai putea să vândă de luna aceasta ipotecare clasice în valută cu avans mai mic de 25%. Noile restricţii impuse de BNR nu se aplică însă şi programului "Prima casă", unde avansul rămâne la 5%.
"Unul dintre atuurile programului «Prima casă» l-a constituit avansul de 5% şi de aici succesul acestuia. Datorită noilor reglementări, într-o primă etapă ne aşteptăm la o reducere a cererii pentru creditele imobiliare clasice, principalul motiv fiind mărimea avansului care pentru creditele în valută este unul destul de mare", a declarat Adrian Jantea, director promovare şi distribuţie în cadrul BRD.
O alternativă pentru clienţi ar putea fi creditele ipotecare în lei, unde avansul minim impus de BNR este de 15%. Clienţii s-au lăsat însă convinşi cu greu până acum să se împrumute în lei pe termen lung datorită dobânzilor foarte mari, mai puţin de 5% din soldul total fiind finanţări în moneda naţională. Dacă dobânda medie la un credit ipotecar în euro este de circa 6% pe an, la lei costul depăşeşte 9% pe an.
"Schimbarea de tendinţă dinspre credite în euro spre cele în lei va fi progresivă, nu se va produce brusc. Sunt două elemente esenţiale care vor duce spre această direcţie: pe de o parte, scăderea dobânzilor la creditele în lei şi, pe de altă parte, mărimea avansului care, chiar dacă nu este la nivelul creditelor acordate prin «Prima casă», rămâne totuşi cel mai accesibil pentru clienţi", spune Jantea.
De cealaltă parte, creditul de consum a consemnat încă un an slab, în care soldul finanţărilor s-a redus cu echivalentul a 600 milioane de euro şi a ajuns la 15,4 mld. euro. Volumul creditelor de consum s-a redus cu mai mult de 20% în ultimii trei ani deoarece vânzările noi nu au reuşit să ţină pasul cu rambursările. Totodată, bancherii au închis sute de mii de conturi deoarece clienţii nu au mai reuşit să-şi plătească ratele lunare, creditele respective ajungând pe mâna recuperatorilor de creanţe. Bancherii au început să promoveze mai agresiv creditele de consum în ultima perioadă. Clienţii sunt în continuare reticenţi să se îndatoreze, iar cererea creşte doar timid.
"Ultimele luni au fost caracterizate de perioade speciale ale anului, cum sunt sărbătorile de iarnă, când în mod constant cererea de credite este una mai consistentă. În plus, probabil a fost şi o anumită influenţă a apariţiei noilor reglementări ale BNR", mai spune Jantea.
Restricţiile care intră în vigoare luna aceasta, dar care au fost anunţate încă din toamna anului trecut, prevăd reducerea perioadei maxime de acordare a creditelor de consum la cinci ani. Totodată, clienţii care vor credite de nevoi personale în valută trebuie să aducă garanţii de 133% din suma acordată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
