Factura lunară la bancă - caracteristicadistinctivă a crizei actuale faţă de cea care a zguduit economia înurmă cu un deceniu şi care dă acum cele mai mari dureri de capromânilor - vine să acopere consumul exuberant din anii trecuţi,care a lăsat populaţia cu o datorie de 24 mld.euro.
Mai mult de jumătate din această îndatorareeste vizibilă cu ochiul liber: 15 miliar de de euro au costat cele1 milion de automobile noi cumpărate între 2005 şi 2010,majoritatea pe credit.
Din totalul creditelor în derulare, patrumilioane sunt pentru consum, cu un sold de 71 de miliarde de lei(16,8 miliarde de euro).
La acestea se adaugă aproape două milioane delinii pe carduri de credit şi 1,2 milioane de linii de descoperitde cont, cu un sold cumulat de 5 miliarde de lei (puţin peste unmiliard de euro).
Împrumuturile ipotecare pure se opresc la190.000 de conturi, cu un sold de 26 de miliarde de lei (6 mld.euro).
Românii plătesc anual doar dobânzi de 2,5 mld.euro în contul creditelor pe care le-au contractat de la bănci.Adăugând şi ratele de principal, cheltuielile totale cu ratele labancă urcă anual la 5 mld. euro.
Cele 25 de miliarde înseamnă aproape de do uăori totalul salariilor plătite în eco no mia românească (4,5milioane salariaţi x 300 euro salariu mediu net x 12 luni = 15 mld.euro) "Criza actuală a demonstrat caracterul nesustenabil almodelului economic bazat pe creşterea agresivă a credituluineguverna mental. Astfel, criza a pus capăt unei perioade marcatede o goană după profit şi asu marea crescândă de riscuri",apreciază Nicolae Dardac, profesor în cadrul catedrei de Monedă laAcademia de Studii Economice dinBucureşti.
La sfârşitul lunii octombrie, Biroul deCredit, societatea creată de bănci pentru a ges tiona informaţiiprivind piaţa creditului de retail, contabiliza o scădere cujumătate de milion a numărului de conturi de credit, faţă de 7,9milioane de conturi la sfârşitul anului trecut. "Observăm o scădereuşoară, dar con tinuă a numărul de debitori, cu circa jumă ta te deprocent de la lună la lună. La sfârşitul lunii octombrie erau 4,4milioane de clienţi cu credite în derulare, cu circa 150.000 maipuţini decât la începutul anului", spune Şerban Epure, directorgeneral la Biroul de Credit. Luând în considerare că două treimidin credit sunt în valută, iar ratele medii de do bân dă sunt de15% pe an la lei şi 7-8% pe an la euro, rezultă că în fiecare andoar do bân zile totalizează anual 10 mld. lei (echivalentul a 2,5mld. euro).
Gradul de îndatorare, măsurat ca pondere aserviciului datoriei - ratele plă tite la ban că - în venituldisponibil anual al populaţiei a crescut galopant, de la circa 5%în 2004 la un vârf de aproape 23% în 2009, depăşind de două ori media din zona euro. "Majoritatea sumei ce tre buie ram bursată băncilor (92% la iunie 2010) are ca destinaţie aco perirea cre ditelorde con sum, ceea ce aduce în discuţie via bilitatea pe termen mediu şi lung a structurii înda to rării populaţiei", subliniază analiştii BNR în Raportul asu pra stabilităţii financiare, ediţia2010. Spre comparaţie, statul a plătit anul tre cut dobânzi de 1,4mld. euro, la o dato rie de 32 mld. euro.
Explicaţia este dată de faptul că statul are desuportat dobânzi mai mici decât populaţia, din cauza percepţieidiferite de risc.
"În prima jumătate a lui 2010, pondereaserviciului datoriei în veniturile disponibile ale întregiipopulaţii din România a avut o evoluţie pozitivă, ajungând la 22%(la sfârşitul lunii iunie - n. red.). Nivelul rămâne însă dublufaţă de media din zona euro", notau analiştii BNR în Raportulasupra stabilităţii financiare, ediţia 2010, publicat învară.
Deşi statistic, în România gradul deîndatorare a populaţiei este mai mic chiar şi com parativ cupieţele vecine, problemele la plata ratelor, reflectate în pondereaneperformantelor, sunt mai mari. Bancherilor le rămâne astfel să seîn tre be: ce le-a scăpat din vedere?
Scăderea veniturilor lasă clienţiisupraîndatoraţi
Aproape jumătate de milion de credite - înmare parte de consum - au fost închise de la începutul anului fărăsă mai fie înlocuite de bancheri cu altele noi. Dacă în 2009vânzările de ipotecare şi carduri de credit au reuşit săsuplinească îngheţarea vânzărilor de credite de consum, acum şicele două nişe rămase "în viaţă" dau semne de slăbiciune. Dinmartie şi până la sfârşitul lui oc tombrie, cele 42 de băncilocale, cu o reţea de 6.400 de unităţi teritoriale, au vândut circa2.000 de credite imobiliare sau ipotecare.
Circa 300.000 de credite de consum au putut fiîn locuite, iar numărul cardurilor de credit active a coborât deasemenea.
Analiştii bancari spun acum că supraîndatorarea clienţilor este evidentă, chiar dacă la momentul acordăriicreditelor calculele au fost făcute corect. BNR a impus încă din2004 plafoane pentru gradul de îndatorare a populaţiei (rateletotale nu puteau să depăşească 40% din veniturile lunare), pe carele-a relaxat în 2007.
"Cea mai mare problemă este scăderea veniturilor sau în cazurile nefericite chiar intrarea în şomaj şipierderea completă a ve ni tului.
Gradul de îndatorare a crescut şi retro spectiv, în sensul că pentru creditele care au fost luate, chiar dacăs-a respectat gradul de în da torare la momentul acordării, înperioada de re ce siune veniturile gospodăriilor au scă zut", spuneRozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Ea spune cădimen siu nea pro blemei este reflectată de ponderea mare şi încreştere a creditelor neperformante în totalul creditelorpopulaţiei. UniCredit estimează că ponderea acestora va ajunge la18% la sfârşitul acestui an (măsurată ca raport între crediteleafectate de restanţe şi soldul total al cre ditelor populaţiei) dela 6% la sfârşitul lui 2008.
Reorientare spreipotecare
Deşi au crescut constant, sumele restante laplată rămân încă la niveluri suportabile.
"În statisticile noastre vedem că sumelerestante la plată rămân sub 4% din totalul sumelor acordate, unnivel care nu în grijorează", spune ŞerbanEpure.
Suma acordată reprezintă valoarea ini ţială acreditului, care rămâne neschim bată până la încheierea contractului. Totalul sumelor acordate era la sfârşitul luniioctombrie de 135 mld. lei (31,8 mld. euro), în creştere cu aproape4% faţă de nivelul de la începutul anului, de 130 mld. lei.Creşterea cursului în acest in terval cu mai puţin de 1% poateexplica doar o parte din creşterea sumelor acordate. Astfel,creşterea uşoară a totalului sumelor acordate arată că deşibancherii finalizează acum mult mai puţine dosare de credit,volumele sunt mari, în condiţiile în care majoritatea jucăto rilorse concentrează pe vân za re de ipotecare. În schimb, în aceas tăperioadă ajung la final multe contracte de credit de consum, dar cuvalori individuale mici.
"Sumele restante la plată rămân sub 4% dintotalul su melor acordate, un nivel care nu în grijorează", a maiprecizatŞerbanEpure.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
