Secolul XX, in ultimul sau deceniu, a schimbat in mare masuraregulile jocului in economie. Pretutindeni, in turnurile pieteimondiale, un nou ceas incepea sa dea ora exacta: cel monetar. Asase petreceau lucrurile la New York, la Tokio, la Frankfurt, laLondra. Dar la Bucuresti? Desigur, incercam sa ne integram si noiin ritmurile noilor realitati ale economiei monetare si ale noiiculturi financiare. Ne integram insa incet. Democratizareainvestitiilor si a imprumuturilor intra greu in realitatea noastra.Cum nici satisfacerea deplina a poftei de consum nu reusea sacuprinda cele mai multe dintre sferele populatiei. Ca fenomeneinchegate. Dar ca tendinta? Este adevarat ca incepusem sa nepotrivim pasii cu lumea normala in cautarea bunastarii. Indeosebiincepand cu anul 2000.
Noul model cultural aducea si la noi, in prim-plan, o schimbarea criteriilor folosite in analizele economice. Multa vreme, dupa AlDoilea Razboi Mondial, economistii aveau o convingere: "Daca mergconstructiile, merge economia". Sau: "Unde miroase a ciment miroasesi a crestere economica". Butade ce pareau sa se verifice si inRomania anilor 2000, cand piata imobiliara si constructiile seafirmau ca veritabile motoare ale cresterii economice. Totusi, eleerau numai partial adevarate intr-o vreme in care o buna parte aeconomiei devenise "invizibila". Si nu am deloc in vedere "economiasubterana", "paralela" sau "necontabilizata", ci economia monetara,imensa increngatura de circuite financiare in care se forma unvolum important din valoarea adaugata. Aceasta parte "invizibila" aeconomiei a facut ca alta legitate sa devina dominanta: "Daca baniicircula si sunt sanatosi, inseamna ca merge si economia". Iar baniicirculau, leul se insanatosea vizibil, cu deosebire in 2005 si2006, iar valuta intra in tara in valuri. Semn ca si economiamergea, mai cu seama ca cresterea noastra economica atinsese cotedin cele mai inalte la nivel mondial.
Invataseram si noi ca bunastarea se cumpara. Cu bani, fireste.Cine nu avea bani nu avea cum sa-si implineasca visul. Numai cabanii (inclusiv cei luati cu imprumut de la banci) incepusera sa seinmulteasca fara sa se inmulteasca, in contrapartida, si muncaeficienta, munca performanta.
Apoi, doar o parte a populatiei Romaniei avea acces laimprumuturi consistente. Grosul populatiei continua sa traiasca dinveniturile curente, neindestulatoare in cazul celor mai multidintre romani, din care isi procurau mancare, plateau intretinere,isi cumparau haine.
Important este faptul ca vreo cateva milioane bune de romani auinvatat ca isi pot procura bunurile si serviciile de pe piataplatind combinat: din venituri proprii si din credite. Iar bancile,care primeau bani tot mai multi, au amplificat rapid creditarea, cudeosebire cea in valuta. Si asa am ajuns, intre 2004 si 2008, savedem cum cererea de consum surclasa puternic oferta interna debunuri si servicii. In 2009 a venit insa peste noi criza globala sidintr-o data in economia noastra mirosul de ciment aproape cadisparuse, iar mirosul banilor isi pierduse consistenta.
Iata insa ca, in 2010, desi inca n-am scapat de recesiune, inbanci incepe iar sa capete consistenta mirosul banilor. Necazuleste ca nici companiile, nici populatia nu-i pot lua pe toti. Dindoua motive: fie n-au destule bonitati, fie costul ridicat alcreditului este descurajant. In joc mai e si problema increderii,capital care se restabileste foarte greu.
Veti intelege mai bine acest paradox imaginandu-va o masa mare,pe care se afla o paine de asemenea mare, abia scoasa din cuptor:fierbinte, rumena si cu miros imbietor. Iar in jurul mesei,emotionati, oameni carora le este foame. Acesti oameni afla,socati, ca nu toata painea poate fi impartita. Caci sunt inca inrefacere, dupa o boala lunga, iar regimul lor alimentar e incasever. O buna parte din paine e surplus - acel "surplus delichiditate" din banci, ce face obiectul atator dezbateri si atatorconfruntari - care insa este pusa la pastrare. Cat despre partearamasa, e cert ca nu va fi nicidecum impartita in bucati egale, casa apuce fiecare. Dimpotriva, impartirea va fi facuta dupa regulilepietei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
