Fara indoiala ca dictonul "Daca merg constructiile, merge sieconomia" nu si-a pierdut actualitatea. Dar astazi, intr-o vreme incare ponderea economiei monetare creste, este tot atat de actual siun alt dicton: "Daca banii circula si sunt sanatosi, inseamna camerge si economia". Asa ca, in afara "mirosului de ciment", indiciupe care statisticienii nu-l pot ignora cand masoara dinamicacresterii economice, este obligatoriu sa fie luat in calcul si"mirosul banilor". Iar interesul nostru acum, poate mai mult decatin anii de dinainte de criza, se indreapta nu numai spre banii ceexprima salarii, pensii, venituri din afaceri sau cheltuielibugetare, ci si spre banii din banci. Iesirea din criza, la carenoi, romanii, tanjim impreuna cu intreaga lume, nu va fi posibilafara credite bancare.
Creditarea, insa, continua sa fie in suferinta. Desigur, estefiresc ca bancile sa tina cu dintii de bani. In aceasta decizien-au de ce sa se implice nici politica, nici optiunile de protectiesociala. Pentru ca o banca, mai cu seama intr-o vreme in care crizaii provoaca dureri de cap cu rambursarea creditelor, cuprovizioanele si cu reevaluarea garantiilor, nu poate avea o tintamai importanta decat profitul. Si nimeni n-o poate obliga saopereze cu sentimente, cu considerente de protectie sociala si nicisa-si abandoneze rationamentele reci de profit. Dar cureaua -stransa prea tare de banci - s-ar putea rupe.
Descurajanta pentru cresterea noastra economica, in conditiilecrizei, este in primul rand scaderea puterii de cumparare apopulatiei. Daca in anii de dinaintea crizei, cu deosebire intre2004-2008, creditul de consum, creditul imobiliar si creditareacompaniilor de pe piata interna au impins in sus crestereaeconomica, incepand cu 2009, dupa ce a incetinit creditarea, ascazut si cererea de consum; mai departe, a scazut nivelul valoriiadaugate. Acum sunt cautate noi solutii care sa stimuleze atatconsumul, cat si oferta interna, scopul principal fiind crestereaeconomica.
E adevarat, oamenii nu traiesc numai ca sa consume. Dar consumaca sa traiasca. Iar ca sa poata consuma, tinand seama ca niciodata,indiferent de imprejurari si de conjuncturi, consumul nu poate firupt de nevoi, de placeri si de capricii, sunt cerute douaconditii. Ambele esentiale. Prima: sa castige bani. A doua: sagaseasca pe piata o oferta indestulatoare, desigur diversificata.Fara cele doua conditii, care sa fie indeplinite simultan, cerculconsumului nu se inchide. Degeaba magazinele vor fi pline dacapopulatia nu are putere de cumparare. Sau invers: degeaba populatiaare bani, caci va ramane cu ei in buzunare (sau in conturile de labanca) daca oferta pietei se va dovedi neindestulatoare; saunecorespunzatoare structural si calitativ. Privind in urma, neamintim ca doar intr-o masura nesemnificativa populatia Romanieisi-a extins puterea de cumparare bizuindu-se numai pe veniturilecurente, indiferent de sursa lor. Datele arata ca, incepand din2002-2003, o buna parte a populatiei Romaniei s-a indatorat labanci pentru a-si cumpara case, automobile, dar mai ales pentruconsum. A venit insa criza si filmul s-a rupt.
Desigur, criza va trece. Dar filmul nu va mai fi reluat de acolode unde s-a rupt. Consumul pe datorie nu va muri, fireste. Vadobandi insa forme noi, un continut nou. Dominanta devenindbonitatea celor care se imprumuta. Va fi, in toate cazurile, faraindoiala, un mare semn de egalitate intre pofta de consum si poftade munca.
Din nefericire, Romania n-a avut sansa de a impinge cicluleconomic, in faza lui de avant, pana la nivelul boom-ului atins detarile dezvoltate. Pentru ca deficitelor mari li
s-au adaugat, in continuare, probleme determinate de slabaincurajare a competitiei economice. Toate aceste probleme s-aucomplicat dramatic in 2009, obligand statul sa se imprumute inexces si de la banci. Vedem insa, in 2010, ca bugetul de statincepe sa-si limiteze accesul catre banii din banci. Va fi deciposibil ca o parte insemnata a acestor bani sa devina disponibilapentru sectorul privat. E mai mult decat o raza de speranta. Dacabancile s-ar reintoarce cu fata la companii, pentru a le credita,practic ar scoate din depou una dintre locomotivele de baza alecresterii economice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
