Comunicatul INS din 14 noiembrie, privind estimările “semnal” pentru trimestrul III/2014, a trezit dezbateri aprinse. Mai mult, faptul că INS, în amintitul comunicat, venea cu o variantă nouă a PIB-ului pe trimestrul I/2014, schimbând registrul de la minus 0,2 la sută la plus 0,5 la sută, nu numai că a dat naştere la nesfârşite comentarii, dar a trezit şi suspiciuni cu privire la corectitudinea calculelor INS.
Să recapitulăm. În mai 2014, în estimarea „semnal“ pentru trimestrul I, este comunicat un PIB în creştere nesemnificativă: plus 0,1 la sută. Aceeaşi valoare apare şi în comunicatul „Date provizorii 1“. Pe 2 iulie, când a apărut comunicatul „Date provizorii 2“, valoarea a fost revizuită în sus: plus 0,2 la sută. Pe 14 august însă, a avut loc o revizuire în jos: minus 0,2 la sută.
Pe 14 august, INS a comunicat şi valoarea pe trimestrul II, tot negativă: minus 1 la sută. De atunci, timp de trei luni, până în 14 noiembrie, s-a bătut monedă că România ar fi în „recesiune tehnică“. Revizuirea din 14 noiembrie, de la minus 0,2 la plus 0,5 la sută, a scos însă ţara din recesiune.
Referitor la suspiciunea trezită de publicarea rezultatelor cu mult timp după ce PIB-ul a fost nu numai produs, dar şi consumat, merită subliniat că nu e nimic dubios în această privinţă. Datele PIB-ului nu sunt comunicate la libera inspiraţie a fiecărui institut naţional de statistică, ci după un calendar stabilit de Eurostat. Şi sunt comunicate în aceleaşi zile în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte revizuirea valorii PIB-ului din trimestrul I, de la minus 0,2 la plus 0,5 la sută, celor mai mulţi comentatori le-a scăpat un detaliu important. Şi anume, că tot la cererea Eurostat s-a schimbat metodologia de calcul. Nu doar în România, ci în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană. Iar noua formulă de calcul nu a fost aplicată numai la nivelul primului trimestru din acest an; au fost modificate toate seriile de date pe cinci ani în urmă.
Datele statistice privind PIB-ul vin târziu. Şi vin încet. Aşa a fost mereu, de când se calculează acest indicator; şi aşa se petrec lucrurile pretutindeni. Din această cauză, factorii de decizie cad deseori în capcane. În toamna lui 2008, în America, autorităţile au făcut predicţii potrivit cărora, în Statele Unite, va continua creşterea economică plus. Când au venit însă datele, peste câteva luni, s-a văzut că recesiunea lovise SUA încă din timpul verii şi ameninţa să se agraveze.
La 14 noiembrie, Institutul Naţional de Statistică a transmis un nou comunicat, „Estimări – semnal“, cu date revizuite. Cuprinzând două cifre şi nimic mai mult. Am aflat că PIB-ul, în primul trimestru, a crescut cu plus 0,5 la sută faţă de trimestrul precedent – al patrulea din 2013, şi cu 4 la sută faţă de primul trimestru din 2013. Care dintre cele două cifre e cea concludentă? Desigur, ambele.
Creşterea de plus 0,5 la sută exprimă dinamica pe orizontală: mişcarea economiei de la un trimestru la altul.
Practic, de la trimestrul IV din anul trecut (care a avut creşterea cea mai mare din 2013, de peste 5 la sută, cu un PIB făcut în condiţiile sfârşitului de an, cu plusuri obţinute din febra cumpărăturilor, din milioanele de cozonaci de Crăciun şi de Anul Nou, din cheltuielile ocazionate de petrecerile de revelion şi de staţiunile pline de turişti) la trimestrul I din acest an, perioadă în care consumul de obicei nu dă în clocot.
Dar decisivă, pentru PIB-ul anual, este mişcarea pe verticală: creşterea de 4 la sută în trimestrul I din acest an faţă de trimestrul I din anul trecut. În această serie, creşterea de plus 4 la sută din primul trimestru este urmată de creşteri de plus 1,4 la sută în trimestrul al doilea şi 3,2 la sută în trimestrul al treilea.
Un PIB cu adevărat sănătos, un PIB sustenabil, îl vom avea însă numai în măsura în care se va da o şansă bunăstării. Miza fiind, desigur, un echilibru firesc între ce consumă şi ce produce societatea.
