Trecem, in Romania, printr-o criza de bani... in banci? Inaparenta da. in realitate nu. Comunicatul de marti al BanciiNationale, privind indicatorii monetari in luna martie 2010, fatade februarie, aduce semnul plus in creditarea neguvernamentala. Ocrestere mica, de numai 0,1 la suta... dar o crestere si nu oscadere.
Bani sunt. Bancile romanesti inregistreaza cifre ce indica olichiditate adecvata. Dar creditarea reporneste greu.
Bani gheata?! In banci?! Cum de nu dau navala companiile sipopulatia insetate de credite?... Lucrurile se petrec ca inlanturile de mari magazine. Ati vazut: rafturi care gem de marfa,puzderie de cumparatori, dar preturile sunt sus si fiecare cumparanumai cat il tine punga. Ai senzatia ca marfa nu se mai terminaniciodata. La fel e si in banci. Creditul continua sa fie scump sicei ce au nevoie de bani sunt indemnati sa masoare de noua oriinainte de a solicita un imprumut.
Bancile fac verificari la sange. Vremea "romantismului bancar",din anii 2004-2008, a trecut. Cine nu-si poate proba capacitatea deplata nu primeste credit. Un rationament valabil, in egala masura,pentru companii si pentru populatie.
Bancile, avand bani, ar vrea sa acorde credite. Inclusiv pentrulocuinte. Cele doua programe "Prima casa" le-a trezit apetitul.Totodata populatia n-a uitat ca numai prin imprumuturi bancare potfi rezolvate problemele locative sau pot fi achizitionate bunuri deconsum. Dar cererea de credite nu creste. Cat timp dobanzile activesunt prea sus, companiile si populatia (in buna parte) vor fidescurajate sa solicite imprumuturi.
Pretul creditului este stabilit pe piata monetara. BancaNationala a dat semnalul scaderii dobanzilor, dar raspunsul laacest semnal vine cu incetinitorul. Importanta insa e si o altaunitate de masura: bonitatea. Posibilitatea unei persoane sau aunei familii de a acoperi, cu garantii certe, un imprumut cerutbancii. Pentru ca nicio banca nu-i va da cuiva un credit pentrusatisfacerea poftei de consum in schimbul unei simple cereri. Cums-a intamplat deseori pana in 2008. Acum insa banca il intreabaobsedant cum sta cu pofta de munca. Sau cat de stabil ii este loculde munca.
Cati pot face fata unui astfel de examen? Din nefericire, taranoastra e impartita in doua. O parte face bani. Alta parte doarconsuma.
Romania activa face bani. Sigur, bani multi provin si dineconomia necontabilizata. Din cotloanele coruptiei, ale hotiei siinselaciunii, ale delapidarii, tumori ce impovareaza Romaniaactiva. De aici luminile difuze sau chiar umbrele caredistorsioneaza tabloul. Dar intr-o tot mai mare masura, desi n-amscapat de criza, incep sa iasa bani din afaceri curate, din muncaperformanta, din competenta profesionala. Sau din curajul celorcare si-au propus sa infrunte lumea, plecand sa lucreze pestegranita, de unde trimit anual valuta, chiar daca mai putinaacum.
Romania pasiva inghite bani, indeosebi sub forma de subsidii.Statisticile ne arata ca o mare parte a populatiei tarii e saraca.Miscarea banilor adanceste analiza si ne arata ca o parte si maimare, greu de masurat, traieste in sala de asteptare. Milioane delocuitori ai Romaniei pasive continua sa priveasca spre Guvern, deunde asteapta semne care sa le schimbe viata. Guvernul promite unCod Social. Dar nu si un Cod Motivational.
Paradoxal este faptul ca in Romania globala, ce face media intretara activa si tara pasiva, se produce extrem de scump, inconditiile in care piata muncii este extrem de ieftina. Ce ne-amface noi daca intreprinderile romanesti ar trebui sa plateascasalarii nu neaparat ca in Europa de Vest, ci macar ca in unele tarivecine?
Economia romaneasca are nevoie acum de fortifiante. Pentrucresterea imunitatii. Ne-ar ajuta o suita de idei geniale? Nuneaparat. Ar fi de ajuns sa nu fie facute greseli. Pretutindeni, peplaneta, guverne, patronate, sindicate, manageri, producatori,consumatori cad continuu in plasa erorilor. Si platesc. Succesuleconomic le surade doar acelor tari sau acelor companii carereusesc sa reduca drastic consumul de greseli. Mai ales in momentede criza, cum sunt cele prin care trece acum lumea, reducereaconsumului de greseli devine o cerinta capitala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
