Intre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu a izbucnit in ultimele zile un nou conflict, referitor la paternitatea proiectului de deconspirare a colaboratorilor cu fosta Securitate. Miza este importanta nu doar pentru actiunile politice ale prezentului, ci si pe termen lung.
Tema reformei morale a clasei politice a fost reactivata la inceputul acestui an de actuala conducere a PNL. Scopul principal a fost de a deschide un front de atac la adresa presedintelui Traian Basescu. Liberalii s-au aflat, pe parcursul primului an de guvernare, intr-o defensiva permanenta in fata acuzatiilor presedintelui privind relatiile membrilor Guvernului si in special ale lui Tariceanu cu "grupurile de interese nelegitime". Astfel, plecand de la speculatiile si datele referitoare la colaborarea sefului statului cu fosta Securitate, liberalii au cautat in tema reformei morale o vulnerabilitate a acestuia.
Traian Basescu a raspuns atacului printr-o serie de actiuni menite sa demonstreze deschiderea sa fata de rezolvarea acestei probleme. La Cotroceni a fost infiintata o comisie speciala care, pe baza unei sinteze stiintifice, urmeaza sa exprime un punct de vedere global privind perioada comunista. Este de asteptat ca, pana la sfarsitul anului, presedintele sa tina un discurs public in care sa condamne regimul comunist in ansamblu. De asemenea, Traian Basescu a luat decizii fara precedent de transferare a arhivelor fostei Securitati catre CNSAS. Ultima initiativa, anume hotararea CSAT de desecretizare a dosarelor politicienilor, a avut un impact mediatic si politic deosebit.
Daca, la inceputul acestui an, tema reformei morale se constituise intr-un motiv de atac la adresa lui Traian Basescu, incepand din luna iulie, ea a devenit in mod neasteptat subiectul central pe agenda politica. Ea nu mai este o tema pur imagologica, vizand atacul la presedinte, ci o problema care afecteaza intreaga clasa politica. Procesul de generalizare a temei a durat cateva luni. Liberalii sunt fara indoiala initiatorii ei, mai precis, cei care au reactivat-o, dar meritele lui Traian Basescu nu pot fi ignorate.
De fapt, intre Tariceanu si Basescu a inceput o noua batalie, de aceasta data pentru adjudecarea procesului de deconspirare a colaboratorilor cu fosta Securitate. Este acum, probabil, pentru prima data cand un politician sau un grup politic doreste sa-si asume paternitatea pentru proiectul de generare a unei crize politice. Obiectul disputei dintre Basescu si Tariceanu este in prezent deconstructia clasei politice. Prin analogie, amandoi pun umarul la daramarea unei case in speranta ca celalalt va ramane sub daramaturi. Din acest punct de vedere, Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu actioneaza inevitabil convergent. Sensul guvernarii Aliantei D.A. nu pare sa fie (cel putin in aceasta faza) acela de a derula un proiect politic propriu, ci de a deconstrui ceea ce exista in prezent. Aceasta criza este asumata intr-un mod aproape dramatic si, in orice caz, este dusa mult mai departe decat a facut-o guvernarea cvasi-deconstructivista a CDR. Miza paternitatii este importanta, pentru ca este important cine stabileste modul in care se deruleaza criza. Este de asteptat ca "supravietuitorii" sa stabileasca ulterior regulile jocului, cu alte cuvinte cine va reusi sa traverseze cu succes aceasta perioada va fi capabil sa-si impuna propriul proiect politic.
Arthur Suciu este analist politic in cadrul Institutului PRO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
