Societatea românească duce în spate, prin timp, vulnerabilităţi cu încărcătură istorică. Şi chiar dacă au apărut pieţe noi, iar nenumărate pieţe vechi s-au integrat în noua economie, continuă să existe deficite grave. Unul - poate cel mai grav - este că eficienţa a rămas o pasăre rară. O găsim doar în companiile de elită, cele mai multe cu capital străin, unde se lucrează cu ochii pe productivitate, pe costuri şi pe vânzări. Cu deosebire în cele private. Sunt, cum am amintit deja, vulnerabilităţi istorice pe care le vom contracara în timp. Până atunci însă, fără ca istoria să ne lase vreun răgaz, e nevoie de idei precise şi de acţiuni ferme cu privire la o bună poziţionare a ţării noastre într-o nouă tendinţă, pe o planetă care, după criză, se va transforma până în străfunduri şi va impune un alt stil de viaţă, cu exigenţe încă necunoscute. Iar, ca să trăim normal în această nouă lume, trebuie îngropate relele deprinderi. Întrebarea cardinală, pentru care nu există însă conturat un răspuns, este legată de felul în care ne pregătim pentru noul ciclu economic şi pentru noua epocă în care va intra lumea.
Cert este însă faptul că în Uniunea Europeană, în topul dezvoltării economice, din 27 de ţări suntem pe locul 26. De primele locuri despărţindu-ne limite culturale şi tehnologice, prejudecăţi sociale, neobişnuinţa de a înota în apele repezi ale economiei globale. De aici decalajele. Iar înaintarea ţării nu este posibilă fără integrarea în ordinea globală şi în noua aspiraţie europeană de competitivitate. Dacă însă vom vrea să obţinem în economie, cât mai repede, nu doar un ritm al creşterii care să grăbească ieşirea din criză, ci şi un PIB cu o structură nouă, cu valori adăugate care să aducă bunăstare pentru o mai mare parte a populaţiei, una dintre marile condiţii este ca problemele să fie rezolvate una câte una. Prioritate având stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară a ţării şi recâştigarea încrederii în faţa pieţelor financiare internaţionale. Activarea lor e misiunea cea mai dificilă.
De aceste trei teme, cu deosebire, sunt legate îngrijorările guvernatorului Mugur Isărescu, pe care le-a făcut publice în conferinţa de presă de luni de la Banca Naţională. Notez, ca fapt extrem de important, că mesajele transmise opiniei publice şi clasei politice nu au fost ocazionate de vreo împrejurare de ultim moment. Banca Naţională a stabilit, încă de la începutul anului, că în ziua de joi 2 august 2012, consiliul de administraţie al BNR urma să se întrunească pentru a efectua analize şi a lua decizii de politică monetară.
Potrivit acestui calendar, joi 2 august, la ora 15.30, guvernatorul s-a întâlnit cu presa pentru a prezenta măsurile adoptate cu privire la rata dobânzii-cheie, gestionarea lichidităţii din sistemul bancar şi nivelul rezervelor minime obligatorii. Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi a aprobat, în acelaşi timp, Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Documentul urma să fie prezentat presei luni 6 august 2012. În comunicatul dat publicităţii, consiliul de administraţie al BNR a reliefat răspicat: "Pe plan extern, se remarcă deteriorarea perspectivelor activităţii la nivel global în condiţiile unei aversiuni sporite faţă de risc a investitorilor şi ale incertitudinilor legate de soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane din zona euro. Această evoluţie, suprapusă persistenţei tensiunilor politice interne, generează ieşiri nete de capital cu impact nefavorabil asupra cursului de schimb al leului".
Dovadă că guvernatorul BNR, vorbind în faţa presei, a dat glas îngrijorărilor exprimate de întregul consiliu de administraţie al BNR. Şi dacă, la un moment dat, a renunţat la limbajul academic, recurgând la o zicală populară - şi anume că "gura bate fundul" -, a făcut-o într-un singur scop: ca întreaga societate să înţeleagă pericolul care ne pândeşte. Pentru că prea mult zgomot de fond îndepărtează pieţele financiare, în timp ce noi avem nevoie de capital străin ca de aer. Am uitat oare că nu mai puţin de 15 ani, din 1981 până în 1996, pieţele financiare au rupt orice fel de relaţii cu România?! Iar costurile au fost imense.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
