In ultima perioada, o parte dintre analisti, pe baza cursului zilnic de schimb al leului (in raport cu euro), cauta sa descopere fie un maxim, fie un minim istoric si, uneori, transmit mesaje false in piata. Daca vrem sa reflectam realitatea acestei piete sensibile, se impune si o analiza a evolutiei monedei nationale in raport cu euro pe baza cursului de schimb real mediu lunar. De ce trebuie sa luam in analize cursul de schimb mediu lunar si nu pe cel zilnic? Pentru ca tendintele sunt mult mai relevante si mai importante si nu dorim sa cadem in capcana speculatiilor. De exemplu, prin compararea cursului din 28 septembrie a.c. cu cel inregistrat la inceputul lunii (3 septembrie) rezulta o depreciere a leului cu 2,86% iar acelasi curs raportat la cel din 21 septembrie ne arata un leu apreciat cu 1,37%, desi este evident ca trendul lunii septembrie a fost de depreciere a monedei nationale fata de euro.
Mai mult. Analizele pe baza cursului de schimb real aduc un plus de precizie fata de cele care utilizeaza cursul de schimb nominal. Cursul de schimb real mediu lunar - cursul de schimb nominal mediu lunar al unei monede ajustat cu diferentialul de inflatie (calculat pe baza HICP) dintre tara de comparatie si zona euro - are legaturi puternice cu alti indicatori lunari macroeconomici, precum: rata lunara a inflatiei, volumul lunar al investitiilor straine directe, deficitul lunar al contului curent. Iar o analiza comparativa a cursului de schimb cu alte piete emergente din zona, respectiv din Polonia, Republica Ceha si Ungaria, are mai multa relevanta.
Chiar daca cifrele, respectiv traiectoriile, vorbesc, cateva sublinieri se impun. Pana in iulie a.c., tendinta generala a celor patru monede a fost de a se aprecia in raport cu euro, cursul de schimb real mediu inregistrat in iulie fata de iunie fiind cuprins intre 1% (zlotul polonez) si 3,36% (leul romanesc). Influentele crizei de pe piata creditelor ipotecare din SUA asupra pietelor emergente n-au ocolit monedele nationale. Astfel, in luna august, cu exceptia coroanei care s-a apreciat cu 1,35%, cursul de schimb al celorlalte trei monede - leul, zlotul, forintul - si-a schimbat traiectoria, reflectand deprecierea acestora in raport cu euro. Nivelul cel mai ridicat al ratei de depreciere l-a inregistrat forintul (3,83%), urmat de leu (2,62%) si zlot (1,32%).
Cumulat, dupa opt luni, leul a inregistrat fata de decembrie 2006 o apreciere de 6%, ceea ce explica continuarea deprecierii si-n luna septembrie, rata de depreciere nominala medie fiind de 3,81%. Celelalte trei monede emergente au avut in luna septembrie evolutii relativ stabile, inregistrand, fata de luna august, aprecieri de 0,56% (zlot), 0,70% (forint) si 1,02% (coroana ceha). Totusi, fata de decembrie 2006, leul a ramas in continuare apreciat (rata de apreciere fiind de 1,98%), fenomen inregistrat si de forint (apreciere cu 0,26%), zlot ( apreciere cu 0,63%) si coroana ceha ( apreciere cu 0,73%).
Turbulentele de pe pietele financiare internationale au influentat diferit monedele pietelor emergente, deficitul de cont curent (al balantei externe de plati) si gradul de finantare al acestuia prin investitii straine directe avand un rol insemnat. Sa nu uitam ca Romania inregistra la sfarsitul anului 2006 un deficit de cont curent de 9,97 de miliarde de euro (cu o pondere de 10,3% in PIB), acesta adancindu-se in cursul anului 2007, dupa sapte luni fiind de 8,97 miliarde de euro. La finele aceluiasi an, Republica Ceha avea un deficit de cont curent de numai 3,6 miliarde de euro (3,2% in PIB), Ungaria 5,2 miliarde de euro (5,8% in PIB), iar Polonia 6,4 miliarde de euro (2,3% in PIB). Numai incepand cu anul 2004, intrarile anuale de investitii straine directe in Romania - sursa financiara neinflationista pentru finantarea deficitului de cont curent - au depasit pragul de 5 miliarde de euro. Soldul la sfarsitul anului 2006 a inregistrat 34 de miliarde de euro (din care, 20 de miliarde de euro intrari in perioada 2004 - 2006), comparativ cu alte piete emergente, precum Republica Ceha care acumulase 59 de miliarde de euro, Ungaria 70 de miliarde de euro, iar Polonia 87 de miliarde de euro. Deficitul de cont curent inregistrat de Romania in anul 2006 a fost finantat prin investitii straine directe in proportie de 91%, comparativ cu 133% in Republica Ceha, iar in semestrul I al anului 2007, finantarea a fost de 38% in Romania si de 143% in Republica Ceha.
In acesti parametri au fost surprinse cele patru piete emergente. Si-n aceste conditii, o intrebare fireasca: cum mai exista voci care califica deprecierea leului pentru scopuri fiscale? Sa ne reamintim ca politica monetara si politica de curs de schimb ale Bancii Nationale a Romaniei au ca principal scop atingerea obiectivelor: asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor, precum si consolidarea procesului de convergenta cu Uniunea Europeana.
O depreciere graduala a leului, fara impact asupra tintei de inflatie, ar atrage, ca efect pozitiv, o diminuare a deficitului balantei comerciale (prin incurajarea exporturilor) contribuind direct la reducerea deficitului de cont curent si mentinerea acestuia la un nivel sustenabil de finantare prin investitii straine directe. Iar, in contextul actual, nemultumirea unor investitori de scaderea randamentelor pe piata americana ar atrage reorientarea investitiilor straine directe spre anumite piete emergente, printre care si pe piata din Romania.
Constantin Chirca este director adjunct BNR ? directia statistica
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
