Nici nu s-a lăudat bine Ministerul Finanţelor că a terminat de rescris Codul fiscal că s-a şi grăbit să-i anunţe modificarea, în sensul creşterii taxelor pe proprietate - clădiri şi maşini.
Şi nici nu au apucat cei vizaţi să zică ceva ce ar semăna a protest, că premierul Victor Pota a şi spus „la loc comanda”, iar proiectul de modificare a Codului fiscal a fost retras de pe site-ul Ministerului Finanţelor, urmând ca guvernul să mai mediteze asupra oportunităţii majorărilor de impozite, deşi premierul Victor Ponta promisese recent – după decizia de reducere a CAS - că nu vor fi impuneri noi.
Premierul Victor Ponta ar urma să se întâlnească astăzi la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu pentru a discuta pe marginea reducerii CAS cu cinci puncte începând cu octombrie, proiect care a trecut de Parlament şi se află la promulgare. Întâlnirea va avea loc după ce şeful statului a ameninţat că retrimite Legislativului legea de reducere a CAS întrucât nu ar fi fost convins că există surse - în afară de noi taxe – pentru susţinerea golului bugetar ce va fi creat de această măsură, aproximativ 5 mld. lei anual. Însă premierul apucase să anunţe deja că nu va da curs invitaţiei preşedintelui de a avea un dialog lămuritor cu privire la acest aspect, pe motiv că proiectul a fost votat de Parlament, iar dacă preşedintele se opune, nu are decât să-l retrimită Legislativului.
Nu este limpede de ce s-a răzgândit premierul sau care vor fi consecinţele întâlnirii sale cu preşedintele, dacă vor fi.
Un lucru este din ce în ce mai clar: observaţia unor economişti potrivit căreia deficitul mediu de 5 mld. lei anual rezultat din reducerea CAS nu poate fi acoperit decât din taxe noi este evaluată la Palatul Victoria mai rapid decât se credea şi doar campania electorală pentru prezidenţiale ar mai putea amâna cu câteva luni decizii în acest sens. Iar guvernul a tăiat deja de unde a putut, în special de la cheltuielile de investiţii care s-au prăbuşit 38% în primele cinci luni ale anului. Mai mult, este limpede că guvernul nu crede în ceea ce a prognozat, anume că va acoperi golul rezultat din reducerea CAS printr-o colectare mai bună a taxelor.
La nici 24 de ore după ce ştirea că unele taxe pe proprietate vor fi majorare făcea ocolul României, Ministerul Finanţelor a retras, la solicitarea premierului, proiectele de modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, explicaţia oferită public fiind aceea că acestea trebuie să fie analizate în guvern înainte de începerea dezbaterii publice.
Potrivit proiectelor de modificare a actelor normative amintite, citate de Mediafax, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă ar fi urmat să plătească din 2015 un impozit representând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini ar fi urmat să fie majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare mai mari impozitul urmând însă să scadă.
Este greu de estimate cât ar urma să câştige administraţia din impozitarea suplimentară a clădirilor nerezidenţiale, dar din impozitarea maşililor ar câştiga aproximativ 22 de milioane de euro anual, după calculele ZF, pentru că ce creşte la unii scade la alţii.
Potrivit aceluiaşi proiect, impozitele şi taxele locale rămân să fie indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către guvern, ca în prezent, ci direct de primării. Primăriile vor putea majora taxele în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% în prezent.
Sâmbătă, la nici 24 de ore după ce propunerile au ajuns la urechile publicului, Finanţele anunţau printr-un comunicat: "În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras pe de site-ul ministerului proiectele Codului fiscal şi al celui de procedură fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul guvernului înainte de începerea dezbaterii publice.” Potrivit aceluiaşi document, intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică “deschisă şi transparentă” cu privire la modificările necesare Codului fiscal şi a Codului de procedură, însă: “dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale".
Este destul de neobişnuit ca guvernul să anunţe retragerea unui proiect privind creşterea unor taxe motiviând că vrea să limiteze extinderea poverii fiscal, câtă vreme proiectul a fost elaborate chiar de unul dintre ministerele cheie ale guvernului. De asemenea, este neobişnuit ca Ministerul de Finanţe să testeze toleranţa publică la majorări de noi taxe la doar câteva săptămâni după ce premierul susţinea personal că nu vor creşte taxele astfel încât să fie acoperit deficitul provocat de reducerea CAS. Nu ar fi o legătură directă între cele două proiecte – CAS-ul redus şi majorarea taxelor pe proprietate – dar ţinând seamă că bugetele locale sunt puternic finanţate de bugetul central (bugetele locale sunt acoperite în proporţie de sub 50% din veniturile proprii), această legătură poate fi făcută - guvernul dă mai puţin autorităţilor locale care iau ele singure mai mult, iar guvernul nu poate fi acuzat de ceva, pentru că nu ia el banii, ci primările.
Retragerea proiectului de majorare a taxelor locale nu înseamnă că ele nu vor mai creşte. Pentru că administraţia anunţă: propunerile care vor fi asumate de guvern vor fi dezbătute şi adoptate împreună cu bugetul pentru anul viitor, de către Parlament. Nu ar fi pentru prima dată când guvernul actual spune că nu majorează taxele şi o face apoi peste noapte şi în ciuda faptului câ promisese contrariul. Taxa pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) a apărut la finalul anului trecut de niciunde, la două luni după ce guvernul redusese TVA la pâine făcându-şi din această măsură un titlu de glorie.
