Deşi într-o lună de zile ar fi avut timp să pună pe masă rapoarte despre cum a fost condusă economia în aceşti ani şi unde s-au dus banii, guvernul Ponta nu dă semne că vrea să preia administrarea într-un mod conform cu ceea a susţinut până acum.
Spre exemplu, Ministerul Transporturilor a cheltuit din 2009 încoace, în trei ani de criză, câte 3,5 miliarde de euro pe an, în total 10 miliarde de euro. Ovidiu Silaghi, noul ministru, asta trebuia să facă în prima lună de ministeriat - să scoată un raport de 200 de pagini în care să arate: iată pe ce s-au cheltuit 10 miliarde de euro şi totuşi nu am avansat decât cu 100 de km de autostradă. Unde este raportul, domnule Silaghi, cu explicaţiile pe ce au fost cheltuiţi banii?
Unde sunt denunţurile penale la adresa celor care au cheltuit bani fără rezultate? Unde sunt analizele asupra cât de scump a ajuns în România un kilometru de autostradă faţă de Polonia sau Bulgaria?
La Ministerul Dezvoltării, alt gigant care a avut pe mână peste 2 miliarde de euro pe an, tăcere. Nimic despre Compania Naţională de Investiţii, Agenţia Naţională a Locuinţelor - instituţii unde hemoragia de bani este uriaşă. Te-ai fi aşteptat la dosare scoase pe bandă rulantă după vehemenţa criticilor anterioare ale partidelor care au preluat astăzi guvernarea. Dar domnilor, sunteţi la guvernare, aveţi numele de directori, miniştri şi secretari de stat pe uşile birourilor. Sau încă nu v-aţi dat seama?
Ziarul Financiar a scris că Ministerul Dezvoltării a cheltuit 30 de milioane de euro în trei ani pe bazine de înot, dar rezultatul a fost că un singur bazin de înot este funcţional. 11 bazine în diverse stadii, dar numai unu funcţionează, în condiţiile în care în sectorul privat un bazin acoperit de 20 pe 40 de metri costă câteva sute de mii de euro şi se face în maximum şase luni. Fosta opoziţie a mestecat cât s-a perindat pe la televiziuni, pe spaţii largi, aşa cum puţine forţe de opoziţie au avut parte, şi tema autostrăzilor, şi pe cea a bazinelor de înot, dar ca să vezi, acum niciun ministru nu este în stare să scoată directorii la raport şi să arate ţării cine a semnat risipirea banilor.
Că aici a fost drama în aceşti ani de criză. Înainte de 2008, sub guvernul Tăriceanu, când deficitele şi angajările la stat galopau, nimeni nu se întreba cât cheltuie statul pe termopane în şcoli care urmau să fie închise, pentru că, aparent, erau bani. Când a venit ghilotina tăierilor, în 2009 - sau mai bine spus ar fi trebuit să vină, pentru că cele mai multe au fost amânate în 2010 - atunci fiecare euro a contat. Şi când vedeai cum dispăreau miliardele deşi guvernul Boc susţinea că ţara trebuie să facă sacrificii, atunci normal că tensiunea urca la cote maxime.
Să vii acum, să iei puterea şi să mergi înainte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat? Deconturile trebuia prezentate. Pentru că aici nu de răzbunare politică este vorba, ci pur şi simplu de asumarea unui nou tip de guvernare, care să dea seamă de modul cum sunt cheltuiţi banii. Chiar nu realizează acest guvern că fiecare zi, fiecare lună care trece mai adaugă câteva zeci, sute de milioane de euro la datoria publică, iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie justificată de două ori de acum încolo?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
