"In oraSul covasnean Intorsatura Buzaului, in fiecare familie exista cel putin un membru care a plecat sa lucreze in strainatate", a declarat primarul localitatii, Gheorghe Baciu. Potrivit lui Baciu, in oras si in imprejurimi, rata somajului este de 90%. Edilul orasului a declarat ca, daca in 1990 peste 5.000 de locuri de munca din zona erau ocupate, acum doar 600 de localnici mai au un loc de munca, in institutii publice sau in societati comercialeO. Aceasta stire, difuzata recent de agentia de presa Mediafax descrie, singura, prezentul, dar si viitorul Romaniei, mai bine decat un reportaj de 10 pagini sau o lucrare de doctorat.
Valuri valuri, de pe toate treptele sociale, din Romania se scurg in Occident anual zeci de mii de persoane.
Ca intr-o cetate in care cei tineri pleaca la razboi, iar acasa nu mai raman decat varstnicii, copiii, femeile, dar si cei care se ocupa de aprovizionare si administratie. Cei de la intendenta. Problema e ca acestia din urma, cei din ainstitutiile publiceO, cresc in loc sa scada.
La 31 noiembrie 2003, in Romania existau, conform ultimului Buletin al Institutului de Statistica, 4,37 milioane salariati, cu 60.000 mai putini decat la 31 noiembrie 2000. E limpede: au avut loc restructurari, in acampul munciiO intra in fiecare an tot mai putine persoane din cauza declinului demografic, altii sunt cei de la Intorsatura Buzaului.
Dar in acelasi interval, noiembrie 2000-noiembrie 2003, numarul persoanelor angajate in administratia publica si aparare a crescut cu 10.000, pana la 154.000.
Emigrarea si scaderea natalitatii se vede si mai bine in evolutia datelor demografice globale. Populatia Romaniei a scazut cu 700.000 de persoane intre 2000 si 2002, de la 22,43 milioane la 21,69 milioane.
Astfel, daca in 2000 aveam un functionar la circa 156 de locuitori, acum avem un functionar la 141 de locuitori. E bine, am avansat. A crescut productia de functionari la mia de locuitori.
Cu totul, numarul salariatilor bugetari - din sanatate, administratie publica, armata sau invatamant - era la sfarsitul lunii noiembrie anul trecut, conform Institutului de Statistica, de 862.000. Adica 20% din numarul total al salariatilor din Romania.
Ei, oamenii neproductivi din acetateO, sunt de fapt cei ramasi: cei care mai lucreaza, cum spune primarul de Intorsura Buzaului, aan institutii publiceO.
Asa a ajuns sa se puna problema in structurile sociale adanci ale Romaniei si mai ales in zonele unde nu sunt investitii straine: ori lucrezi la Primarie, Armata sau Politie, ori pleci in strainatate.
Potrivit unor estimari, la ora actuala sunt 1,5-1,7 milioane de persoane care muncesc afara. La macar 2.000 de euro trimisi sau adusi in tara anual de catre fiecare, inseamna cel putin
3 miliarde de euro pe an.
Dar ei sunt cei care-si intretin nu numai familiile cu acesti bani, ci si functionarii din ce in ce mai numerosi ai statului.
Administratia Romaniei tinde sa guverneze o cochilie goala. Desi de aici pleaca tot mai multi din oamenii activi, productivi, numarul functionarilor creste. Ei nu mai au ce sa administreze, ca oamenii sunt plecati, dar in loc sa se imputineze, se inmultesc. Pe banii celor ce muncesc in strainatate. aMunciti voi in strainatate, ca noi va administram banii aiciO.
Dar ii administreaza prost. Prost si scump. Prost - dupa cum arata strazile, scolile si spitalele - si scump - dupa cum arata numarul lor.
In guvernarile anterioare, din cand in cand se mai auzea de Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni. Romanii din Ucraina, din Ungaria sau Serbia trebuia, teoretic, sa gaseasca sprijin la acest Departament. Poate ca se gandeste cineva acum sa transforme aceasta structura, daca mai exista, nu intr-un alt departament, ci direct intr-un minister: Ministerul Romanilor care Muncesc in Strainatate. Tot urmeaza (inca) o reorganizare a Guvernului.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
