Miscarea BNR de a limita creditarea in valuta si-a atins scopul: dobanzile la creditele in lei au scazut drastic sau sunt pe cale sa scada.
Insa daca nu ar fi fost bancile mici care sa dea tonul, ar fi esuat. Ele s-au miscat primele. Aceasta arata inca o data ca reteta scaderii dobanzilor este mai degraba concurenta mai mare decat masurile administrative. Pana in 2000, nici una din marile banci din Romania - BCR, BRD, BancPost sau din sucursalele/ filialele straine ale colosilor mondiali ca ING, HVB sau ABN Amro - nu avea produse de creditare pe termen lung pentru persoane fizice.
Doua banci mici, Volksbank si Alpha Bank, au oferit atunci credite in valuta pe termen lung: prima data pe 12 ani, apoi pe 15.
Atractivitatea dobanzilor la finantarea in valuta si imbunatatirea ofertei au provocat cresterea de douazeci de ori a creditelor pentru persoane fizice in cinci ani, pana la 4,6 miliarde de euro in 2005. Din acest sold, 50% sunt credite in valuta. Persoanele fizice au o expunere pe termen lung pe euro sau dolar, in acest moment, de 1,4 miliarde de euro. Este enorm.
Ca urmare a liberalizarii pietelor financiare, Romania este prinsa din acest an in circuitul marilor fonduri cu capital speculativ. Piata valutara, cu tranzactii zilnice de 4-500 de milioane de euro, poate fi usor data peste cap de intrarea/ iesirea marilor fonduri in cautare de plasamente bine remunerate pe termen scurt. Activele tuturor fondurilor de hedging (care isi acopera riscul prin instrumente sofisticate de tranzactionare la termen) cu operatiuni pe piata europeana se ridica la 1.000 de miliarde de euro.
Iar iesirile bruste pot provoca "daune" mult mai mari decat intrarile. La ultimul cutremur valutar, in primavara anului 1999, populatia nu era expusa ca acum. Oamenii au fost mai degraba loviti prin scumpirea bunurilor de larg consum din import, adica de inflatie. Dar acum au cheltuieli fixe obligatorii in valuta, iar o eventuala devalorizare a leului cu 20% intr-o luna, nu mai mult, poate provoca socuri teribile.
Principala sursa de ingrijorare este deficitul comercial. Nu numai prin volum - 10 miliarde de euro, cat prin ponderea sa fata de exporturi - jumatate din valoare. Este greu de sustinut o balanta anuala de 30 de miliarde de euro importuri si 20 de miliarde euro de exporturi - in orice moment poate aparea un factor de destabilizare.
Banca Nationala n-a facut acum decat sa faca ce n-a facut pana in 2005. Diminuarea dobanzilor la creditele in lei la sub 10% trebuia sa apara inca din 1999-2000, ca in Ungaria sau Cehia. De fapt, atunci abia a inceput macrostabilizarea, dupa primele privatizari si restructurari ale companiilor de stat cu pierderi.
Intarzierea aparitiei macrostabilizarii si a primului semn al acesteia - inflatie si dobanzi mici la creditele in moneda nationala - a dus la proliferarea creditelor in valuta sau a celor in lei cu dobanzi enorme, de 40%.
In 2000, sistemul bancar era paralel cu populatia. Din 100 de lei depozite ale persoanelor fizice la banci, numai 5 lei se "intorceau" in credite tot pentru persoane fizice. Acum se intorc 60 de lei. Si este inca putin. In mod normal, bancile trebuie sa aiba un rol de multiplicator al resurselor financiare, adica sa dea credite mai mult decat ce depozite atrag si sa se finanteze la randul lor de la banca centrala, la asa- numita dobanda de referinta.
Asa se intampla in SUA sau Uniunea Europeana. Pe Tisa aceasta regula se opreste. La noi oamenii fac depozite la banca, iar bancile la BNR.
Pana sa ajungem la situatia normala, adica bancile sa se bata pe clienti cu dobanzi de sub 10% la creditele in lei, era aproape sa treaca o generatie.
Oameni n-au putut astepta inca cinci ani sa-si schimbe frigiderul sau masina de spalat, dupa ce timp de 10 ani dupa Revolutie au avut in cap doar supravietuirea, din cauza inflatiei.
Trebuie redus consumul, trebuie redus consumul, spun macroeconomistii, inclusiv cei ai BNR. Dar cum sa nu-ti fie sete in desert? Cum sa nu faci raid prin magazinele de electrocasnice, daca vechiul Arctic trebuie dezghetat o data la doua zile, masina de spalat nu merge, iar in casa e frig? Poti sa-i vorbesti unui om care ingheata de frig de risc valutar?
Consumul nu poate fi oprit. E clar. Asa ca macar sa fie stavilita indatorarea in moneda straina. Chiar daca masina de spalat sau centrala termica provine din import, iar deficitul comercial va creste in continuare, oamenii si companiile vor fi mai protejati daca au debite in lei, si nu in valuta.
Iar daca aceste dobanzi vor fi un impuls pentru cresterea investitiilor autohtone, cu atat mai bine.
* Sorin Paslaru este redactor-sef al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
