Faptul ca, abia intrat in campanie, Adrian Nastase e agresiv nu trebuie sa ne mire. Candidatul PSD la sefia statului era obligat sa atraga atentia. Nu o putea face fara sa atace. Iar atacul trebuia sa fie iesit din comun.
Resursele de care dispune Nastase sunt la indemana. Familia politica in care s-a integrat la inceputul anilor nouazeci a facut intotdeauna din campania electorala o ocazie de rafuiala agresiva cu concurentii politici. Doar o memorie fragila poate uita atacurile indreptate impotriva lui Ion Ratiu, Radu Campeanu sau Corneliu Coposu, impotriva lui Emil Constantinescu sau a CDR. Unii erau acuzati ca nu mancasera "salam cu soia", altii ca vor sa vanda tara! Atunci cand ii reproseaza lui Stolojan ca nu a stat in Romania, iar lui Basescu ca a vandut nu tara, ci flota, Nastase reia, pana la urma, aceleasi teme.
De la "sarlatani" la "mai, animalule"
Este vorba, apoi, si de respectarea unei traditii a stangii romanesti. De la Dobrogeanu-Gherea la Ion Iliescu, stanga autohtona s-a exprimat cu brutalitate, folosind expresii tari. "Adversarii trebuie jigniti!" - aceasta ar putea fi lozinca stangii de la noi. La inceputul secolului trecut, Gherea ii numea pe toti cei care nu-i impartaseau ideile "nebuni si sarlatani". Cele mai cunoscute formule lansate de Ion Iliescu vor ramane probabil "golani" si "mai, animalule". Calificandu-i pe liberali si democrati "jigodii" si "hoti", Adrian Nastase nu inoveaza stilistic.
Pe de alta parte, discursul lui Nastase nu ar trebui sa-i surprinda catusi de putin pe Stolojan sau Basescu. Colegi de guvern cu Adrian Nastase la inceputurile tranzitiei, ei vor fi avut cunostinta de stilul actualului premier. Caci e greu de crezut ca Nastase vorbea altfel in vremea in care era ministru de externe al guvernului condus de Teodor Stolojan. Sigur, atunci, adversarii erau altii? E, de buna seama, regretabil faptul ca premierul tine sa ne spuna ca fostul sau sef de guvern Stolojan este o "marioneta" si ca fostul sau coleg de partid Basescu este "un politician iresponsabil". Dar este la fel de regretabil ca Stolojan si Basescu descopera abia acum in ce fel vorbeste Adrian Nastase. De altfel, maniera in care cei doi i-au raspuns premierului, pe care l-au incriminat de imbogatire frauduloasa fara a aduce dovezi, este la fel de dezonoranta.
Ratiunea campaniei negative, politica consensuala
Vom avea oare parte de o campanie preponderent negativa ? Nimic nu ne indreptateste sa asteptam altceva. Exista, de fapt, o ratiune profunda a acestei situatii. Politica romaneasca a devenit consensuala. Daca la inceputul anilor postrevolutionari, actorii politici erau situati, in chestiunile esentiale, pe pozitii diferite, acum ei sunt foarte asemanatori. Clivajul europeni versus antieuropeni nu mai e de actualitate, din clipa in care, in decembrie 1999, Romania a fost invitata sa deschida negocierile de aderare la UE. Separatia anticomunisti-neocomunisti a fost evacuata din spatiul public, fiind considerata vetusta. Disputa dintre adeptii unei reforme lente si cei ai terapiei de soc si-a pierdut si ea sensul, Romania fiind oricum tara care a amanat cel mai mult sfarsitul tranzitiei. Unanimismul creat de ambitia europeana a Romaniei da impresia ca singura dezbatere politica inca posibila are ca miza mijloacele, iar nu obiectivele. Din pacate, insa actorii nostri politici nu au invatat inca limbajul mijloacelor. Asumarea acestui registru i-ar obliga sa vorbeasca despre caile prin care se poate ajunge la sincronizarea societatii romanesti cu Europa celor 25. In lipsa de informatie sau pur si simplu de imaginatie in aceasta privinta, politicienii romani recurg la invective si acuzatii reciproce.
Tema coruptiei, inventata de CDR, prleuata de PDSR
Tema centrala a acuzatiilor este cea a coruptiei. Inventata la mijlocul anilor nouazeci de Conventia Democratica, preluata in 2000 de PDSR si PRM, tema coruptiei e plasata astazi in centrul tuturor discursurilor politice. Dispozitivul politico-electoral creat in acest fel e foarte interesant. Alianta D.A. acuza de coruptie partidul de la guvernare si vizeaza in special ultimii patru ani, PSD leaga coruptia de anii 1996-2000, in vreme ce PRM o atribuie tuturor guvernarilor. Alegatorul va fi probabil bombardat cu scandaluri mai vechi sau mai noi. In campanie se va discuta coruptie si nu politica.
Decizia partidelor de a plasa pe listele electorale un numar semnificativ de oameni noi este un efect al acestei situatii. E raspunsul pe care clasa politica il da unei acuzatii pe care ea insasi a formulat-o, fara insa a trage consecintele juridice care se impuneau. Sa nu uitam ca toti cei condamnati sau trimisi in judecata pentru fapte de coruptie intre 1996 si 2000 au fost iertati dupa revenirea la putere a lui Ion Iliescu si a PSD. In ultimii patru ani, numarul condamnarilor pentru fapte de coruptie a fost invers proportional cu zelul pus in discursurile despre stoparea acestui fenomen social. Coruptia a devenit principalul obstacol in calea integrarii. Dar desi intreaga clasa politica stie acest lucru, nimeni nu pare sa fi descoperit solutia limitarii coruptiei. Deocamdata, discursurile bine ticluite tin locul unor institutii eficiente.
* Cristian Preda este analist politic si profesor la Facultatea de Stiinte Politice
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
