Dacă în ceea ce priveşte recesiunea lucrurile sunt limpezi - două trimestre unul după altul cu PIB pozitiv marchează reluarea creşterii economice - analiza crizei este mult mai complicată. Din acest motiv, nu va fi deloc uşor să fie stabilit momentul ieşirii din criză.
Ieşirea din recesiune e un pas mare către sfârşitul crizei. E însă nevoie şi de alţi paşi. E nevoie de o adevărată schimbare, ce va putea fi obţinută numai prin muncă îndârjită, organizare raţională a muncii, asumarea riscului în afaceri, iniţiativă şi management performant. Nu înainte însă ca, în societatea noastră, să devină dominante ideile şi faptele care să ducă la închiderea a cât mai multe dintre canalele de risipă şi de pierderi. De unde să irumpă imboldurile către astfel de rezultate? Din toate părţile: din mediul de afaceri, de la clasa politică, din şcoală, din biserici, din presă, din organizaţiile neguvernamentale. Numai aşa vom avea şansa unui climat în care economia românească să poată să-şi potrivească orologiile după noua oră a planetei. Căci nu suntem singuri în lume.
Numai că lumea actuală nu va putea scăpa din corsetul crizei până când nu va fi refăcut măcar parţial circuitul banilor; şi mai cu seamă, până când băncile lumii nu vor da drumul la credite. Până atunci, aici, în România, nici companiile nu vor avea mai mulţi bani pentru a impulsiona afacerile, nici populaţia nu va avea cu ce să plătească un consum în creştere, care să impulsioneze producţia internă. Iată de ce va fi important ca de aici înainte, într-o mult mai mare măsură, politicile monetară, fiscală, salarială şi de restructurare, care sunt complementare, să fie potenţate reciproc. Combinarea optimă a acestor politici, prevăzută expres în acordurile cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Mondială, este cerinţa esenţială a unei creşteri neinflaţioniste, dublată de oferte de noi locuri de muncă, condiţii importante şi pentru coeziunea socială.
În anii de criză, ţara noastră a înregistrat mai multe rezultate economice notabile. Dar astfel de rezultate s-au manifestat cu deosebire în planul macrostabilizării. Fără îndoială, macrostabilizarea - şi am în vedere mai cu seamă aducerea inflaţiei în coridorul de ţintire, corectarea deficitului de cont curent, a deficitului bugetar, stabilitatea pe termen lung a pieţei valutare - a favorizat schimbări importante şi în economia reală. Dar aceste schimbări n-au trecut, de prea multe ori, dincolo de pragul raţionalizărilor. Cu efecte benefice, desigur. Dar parţiale.
Raţionalizarea schemelor de personal a adus însă şomaj; raţionalizarea costurilor de fabricaţie a impus şi restrângeri de activitate sau închideri de fabrici. Pasul următor, către mai multă muncă performantă, a fost rareori făcut. Cauza fiind ritmul lent cu care au înaintat reformele structurale, cu motoare ale pieţei ce au fost turate încet, unul câte unul; şi cu legităţi economice ce au fost încălcate sistematic, una câte una. Aşa că economia românească nu a reuşit să scape nici de supracapacităţile de producţie nefolosite sau rău folosite; nici de nenumărate structuri de cost supraîncărcate fie din cauza consumurilor exagerate, fie reprezentând preţul risipei de resurse, al gestiunilor frauduloase şi al incompetenţei. Şi nu a scăpat nici de climatul inflaţionist ce-i suflă în ceafă dezinflaţiei.
Criza ne-a atenţionat că societatea românească are nevoie de schimbări profunde. Fiindcă din cauza jumătăţilor de măsură nu a fost încă asigurată formarea unei mase critice de schimbare, care să favorizeze un raport optim între câştigurile şi pierderile din economie. Iar lucrurile se complică ori de câte ori sunt judecate măsurile ce ar fi necesare pentru revigorarea fabricilor care n-au performanţe; pentru diminuarea pierderilor.
Consumul în creştere, singur, nu va fi semnul ieşirii din criză. Iar trenul consumului, cu care sperăm să călătorim dincolo de criză, va putea ajunge la destinaţie numai tras de trei locomotive: productivitatea, competitivitatea şi eficienţa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
