Reorganizarea sistemului sanitar prin comasări şi reprofilări despitale este o măsură politico-financiară, care are ca obiectivedeclarate în egală măsură reducerea costurilor şi binelecontribuabililor, dar care nu este apreciată ca atare de oameni dinsistem şi de autorităţile locale.
De câţiva ani, preşedintele Traian Băsescu critică periodicsistemul sanitar, insistând pe fraude, grupuri de interese,afacerile firmelor de medicamente şi chiar atacând corpul medical,pentru ca ulterior să-l premieze cu distincţii importante.
"Ministerul Sănătăţii trebuie să închidă 200 de spitale mici,fără dotare, în care omul nu are nicio şansă aproape. I se dă doarprimul ajutor, oricum, acum şi este trimis la Bucureşti cu osalvare. Începe acest proces de închidere a spitalelor şi detransformare a lor, ca primă soluţie, în azile pentru bătrâni şi încreşe, în funcţie de nevoile sociale ale zonei", spuneapreşedintele Traian Băsescu în urmă cu aproape o lună.
Insistenţele pentru reorganizarea sistemului sanitar au fostînsă mai pregnante în 2010, şi ca urmare a angajamentelor asumatefaţă de FMI. Preşedintele insista chiar că unele spitale nudepăşesc rangul de capabilităţi de tratament şi intervenţie al unuidispensar.
Problema restructurării spitalelor şi reducerii numărului depaturi i-a preocupat deopotrivă pe şeful statului şi pepremier.
"Guvernul va reduce numărul de paturi în spitale cu 9.200 şi nuva reînnoi autorizaţiile pentru cel puţin 150 dintre cele maiineficiente spitale, până la finele anului", potrivit scrisorii deintenţie convenite de Guvern cu FMI în mai 2010. Acelaşi documentprevede introducerea unor taxe aferente serviciilor care să fieplătite de pacienţi, reducerea drastică a exceptărilor de la plataacestor taxe comparativ cu planul iniţial, introducerea unui numărde medicamente generice cât mai mare pe listele de compensate şigratuite şi mai ales în programele naţionale.
După ce Executivul a anunţat reorganizarea spitalelor şireducerea numărului de paturi, ministrul Sănătăţii a cerut, cum erafiresc, evaluarea tuturor spitalelor, astfel încât să aibă oimagine de ansamblu asupra eficienţei unităţilor sanitare din toateregiunile ţării. Ministrul Sănătăţii nu a vorbit însă niciodatădespre rezultatul acestei evaluări. În schimb, aproape de sfârşitullui 2010, a anunţat primele comasări de spitale, dorind parcă sătatoneze reacţiile celor afectaţi.
Astfel, prin hotărâri de guvern aprobate în 2010 au fostdesfiinţate din punct de vedere juridic zece unităţi sanitare -cinci în Dâmboviţa, două în Oradea, două în Bucureşti şi una înArgeş. Primul pas a fost astfel făcut.
A urmat apoi, în prima zi a lunii februarie 2011, anunţulprivind intenţia de comasare a 111 spitale şi de reprofilare încămine pentru persoane vârstnice sau în centre de permanenţă pentrualte 71 de unităţi. În total, 182 de unităţi sanitare care îşi vorpierde personalitatea juridică.
Conform ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, măsurile decomasare şi reprofilare a celor 182 de spitale vor duce ladesfiinţarea a 560 de funcţii administrative de conducere, printrecare şi cea de director de îngrijiri medicale, ceea ce va duce laeconomii de peste 20 de milioane de lei. El a explicat că din cele560 de poziţii de conducere desfiinţate, 330 provin din comasareaspitalelor, iar 230 de la unităţile reprofilate. De asemenea, dincircuitul medical vor fi reduse 4.808 paturi.
Statistica prezentată de Cseke Attila a arătat că, în prezent,în sistemul sanitar sunt 223.600 de angajaţi , iar 25.900 fac partedin sectorul administrativ. El a mai precizat că CNAS alocăspitalelor 7,1 de miliarde lei, iar cele 71 de spitale reprofilateconsumă 200 de milioane de lei.
Ceea ce a şocat, atât în decembrie anul trecut, cât şi în 1februarie 2011, când a fost prezentată lista completă a comasărilorşi reprofilărilor, a fost faptul că nu despre spitale mici eravorba - aşa cum spuneau iniţial preşedintele, premierul şi alţiresponsabili din sistemul sanitar - ci erau vizate unităţi sanitarerecunoscute în lume ca instituţii medicale de elită, comparabile cuspitale similare din UE.
Un exemplu ar fi Institutul de Urgenţă pentru BoliCardiovasculare din Târgu Mureş, centru de excelenţă în chirurgiape cord şi îngrijirea bolnavilor cu suferinţe cardiace grave, carear trebui să devină secţie exterioară a Spitalului Clinic deUrgenţă din Târgu Mureş. Recţiile vehemente ale celor de laInstitutul Inimii din Târgu Mureş nu au impresionat autorităţile.Tăvălugul comasărilor a continuat.
Nici Iaşiul, centru medical de referinţă pentru zona Moldovei,nu a ieşit din vizorul autorităţilor. Astfel, Spitalul Clinic deUrgenţă "Sfântul Ioan" din Iaşi ar urma să fie comasat cu SpitalulClinic de Urgenţă "Sfântul Spiridon" Iaşi.
La fel de surprinzătoare sunt comasările din Capitală. Potrivitproiectului propus de Ministerul Sănătăţii, în Bucureşti ar urma caInstitutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională "DorinHociotă" să fie comasat cu Spitalul Universitar de Urgenţă. Celedouă spitale nu au nimic în comun şi, mai mult, sunt situate ladistanţă mare unul de celălalt. Nimeni din cele două unităţisanitare şi nici chiar din afara acestora nu a putut explicaaceastă "alianţă", care ar duce la desfiinţarea unei unităţi dereferinţă în ORL. De aici şi protestul spontan al angajaţilorInstitutului ORL "Dorin Hociotă". Ei spun că banii pe care îi areinstitutul vor fi daţi pentru acoperirea găurilor negre ale SUUB.Mai mult, ei cred că, în timp, vor fi mutaţi la SpitalulUniversitar, iar terenul din centrul Capitalei va fi valorificat înalte scopuri.
Alte comasări surprinzătoare sunt şi: Institutul Naţional deDiabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Nicolae Paulescu" cuInstitutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon"; Institutul deUrgenţă pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" cu InstitutulClinic "Fundeni"; Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cuInstitutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş".
Şi, din nou, argumentul adus de minister a fost că acestecomasări sunt în sprijinul bolnavilor. În realitate, însă, acestecomasări vor aduce economii la bugetul de stat, fiind desfiinţatefuncţiile administrative ale institutelor ce vor fi comasate.
Mai mult, în afara problemelor economice, prin această nouămişcare ar putea fi rezolvată, cred unii manageri de spitale, şiproblema acută a lipsei de personal, prin transferareainterspitalicescă a acestora. Posturile vor rămâne blocate sauchiar ar putea fi reduse, pentru că ar putea apărea prea multe princomasare.
În 2010, Ministerul Sănătăţii a sperat că va reduce cheltuieliledin sistem prin descentralizarea unităţilor sanitare. Aşa că s-agrăbit să transfere către autorităţile locale 370 de spitale, dincele 435 existente, unele cu datorii foarte mari. Ulterior, şi-adat seama că nu a reuşit să facă mari economii, pentru că unităţilesanitare predate cheltuiau puţin comparativ cu spitalele de urgenţăşi cu institutele păstrate în subordine.
A urmat "planul B" - comasarea spitalelor, deşi cele mai multeerau deja predate autorităţilor locale, iar Ministerul Sănătăţii,teoretic, nu ar mai fi avut dreptul să decidă în cazul modului deadministrare a lor.
O dovadă a faptul că Ministerul Sănătăţii nu mai putea să decidăîn cazul spitalelor predate sunt şi reacţiile autorităţilor localedin mai multe judeţe, care şi-au exprimat opoziţia faţă depropunerea MS.
Cele cinci spitale din judeţul Harghita sunt singurele unităţisanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare, şaptejudeţe nu au unităţi propuse pentru comasare, iar în alte trei nuvor fi unităţi reprofilate. Astfel, judeţele în care spitalele nuvor fi comasate sunt Bistriţa-Năsăud, Buzău, Caraş-Severin,Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ şi Tulcea, iar Brăila,Covasna, Harghita şi Satu Mare nu au spitale propuse spre a fireprofilate.
Încercarea de a crea o reţea de cămine pentru vârstnici, care săfie finanţate integral de la bugetul de stat, ar fi o iniţiativăbună, care ar justifica, într-o oarecare măsură, transformareaspitalelor neeficiente.
Măsura ar fi justificată de faptul că ar tripla numărulcăminelor pentru bătrâni, în prezent fiind 25 de astfel de unităţiîn care primesc îngrijiri peste 1.500 de oameni, alţi aproape 3.000fiind pe listele de aşteptare. Reprofilarea spitalelor în cămine debătrâni ar crea locuri pentru aproape 5.000 de vârstnici.
Unele autorităţi locale care gestionează spitale ce ar urma sădevină cămine pentru bătrâni sunt împotriva ideii, susţinând că înunităţile sanitare vizate s-au făcut deja investiţii importantepentru menţinerea statului juridic al acestora.
Având în vedere amploarea reacţiilor la nici o zi de laanunţarea proiectului, pare că ceea ce autorităţile centrale propunavând în centru grija pentru bolnav nu este văzut decât ca o"mezalianţă" care va crea haos, panică şi nemulţumiri, într-unsistem deja vlăguit de neajunsuri financiare şi lipsă depersonal
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
