Romania a primit saptamana trecuta una din cele mai incurajatoare vesti de la inceputul crizei - un raport al Deutsche Bank vede cursul euro la 4 lei pana la sfarsitul anului.
In plus, o alta mare banca, JP Morgan din Statele Unite, afirma ca este timpul de cumparat actiuni din Europa Centrala si de Est.
Insa apocalipsa din tarile baltice - care impreuna au aproape 10 milioane de locuitori si un PIB cat al Romaniei - ramane o sursa de neliniste pentru toata zona.
Socul prin care trec cele trei economii nu este numai un esec de macro management local, ci si al unui model de dezvoltare, bazat in primul rand pe finantare straina. Prinse in chingile consiliului monetar, tarile baltice nu pot acum sa arunce costurile in inflatie, iar daca veniturile la buget scad, sunt nevoite sa-si reduca cheltuielile. In sectorul public salariile au scazut cu 40% in Lituania, iar companiile private sunt deja la a doua runda de reducere cu
7-8%.
In anii '90, statele din Est au fost aruncate pe toboganul inflatiei. Oferta redusa de marfuri, prabusirea pietelor, cererea de consum din import au aruncat leul, leva bulgara sau latul leton in aer.
Statele puternice din Occident au aplicat atunci reteta din Argentina, care la randul sau fusese preluata din relatia metropolelor cu fostele colonii: moneda locala sa fie legata de moneda tarii mai puternice, iar emisiunea de moneda noua sa se faca doar in masura in care intra moneda straina in tara - prin imprumuturi, comert sau investitii.
Acest model este astazi testat in tarile baltice si Bulgaria, iar Vestul are acum datoria de a-si tine angajamentul pana la capat, adica sa finanteze in continuare slabele economii de la granita.
Mai la sud, Moldova a aranjat un imprumut de 1 miliard de euro de la China. Rar pentru o tara de 4 milioane de locuitori de la periferia Europei, alegerile din Republica Moldova si acest imprumut au fost pe larg reflectate recent in editii consecutive ale Financial Times.
De la Nord la Sud, tarile baltice, Romania, Moldova, Ucraina, Bulgaria si fosta Iugoslavie sunt in continuare un teren strategic pentru relatia Est-Vest. In aprilie 2008, intrebat la Bucuresti daca mai are cineva interes pentru o noua cortina de fier, Vladimir Putin a raspuns ca numai pescuitorii in ape tulburi. Dar in august 2008 Georgia era in flacari, iar in ianuarie 2009 Ucraina inghetase din cauza opririi gazului. Cortina de fier, mai zdrentuita, se intrevede 1.000 de km mai la est de Berlin.
Un membru al unui think-thank economic de la Bruxelles spunea recent intr-o discutie cu jurnalisti din Europa de Est: tarile baltice sunt un test politic pentru Uniunea Europeana. Daca regimul monetar va esua, de haosul economiei vor profita chiar pescuitorii in ape tulburi.
La o scadere a PIB de 22% anul acesta, in conditiile in care o alta scadere de 10% a avut loc anul trecut, testul se dovedeste greu de dat.
Presiunile asupra monedelor tarilor baltice sunt puternice. Toti se tem de ruperea intelegerii.
In Romania, guvernul si Banca Nationala au tinut piept FMI-ului, care a sugerat o solutie similara in anii '98-'99, cand rezerva BNR atarna de un fir de ata de cateva sute de milioane de euro, iar la scadenta veneau datorii de 3 miliarde de euro.
Problema este insa ca, spre deosebire de Polonia, Ungaria si Cehia, care au utilizat cursul flotant pentru a-si reforma si moderniza economia, Romania a ramas prizoniera unui model autarhic, in care cei de la putere vin ca sa prade, nu ca sa indeplineasca functia de „civil servants", sa fie in slujba contribuabililor. Din aceasta cauza nici piata bursiera, nici piata de cereale, spre exemplu, nu au adancimea si transparenta necesare pentru a aduce valoare in economie.
Deutsche Bank scrie foarte clar in ultimul raport, unde mizeaza pe leu: ca si celelalte tari din Europa de Est, economia romaneasca a crescut pe baza investitiilor straine si a creditarii, cea mai mare parte in moneda straina, dar, spre deosebire de tari ca Ungaria, Cehia sau Polonia, piata bursiera este foarte mica, chiar de zece ori mai mica, in conditiile in care PIB per capita difera cu maxim 100%.
Transparenta preturilor data de un curs liber - pretul „de ultim resort" intr-o economie - impreuna cu privatizarea, libertatea de a intreprinde si libertatea de circulatie a marfurilor si a capitalurilor ar fi trebuit sa intareasca economia.
Sursele de finantare sunt astupate de nefunctionalitatea pietelor. Asa cum imobile si strazi intregi stau darapanate in centrele oraselor, blocate in nesfarsite litigii, oamenii, marfurile si mijloace de productie sunt subfolosite.
Romania este cea mai saraca tara din Vest, pentru ca nu are destul business privat competitiv, pe picioarele sale, calit in competitie si nu intretinut de stat. Oferta este problema aici, in Est. Iata de ce avem in continuare nevoie de finantare, dar nu pentru ca banii sa fie risipiti de stat, ci pentru a dezvolta piete care sa ne puna la adapost de astfel de intemperii.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
