Stefan Cojanu, 62 de ani, s-a retras din functia de director la Oracle Romania, dupa 14 ani, pentru a prelua responsabilitatea programelor educationale ale companiei pe Europa de Est.
Pentru cei din afara industriei IT, stirea nu are un impact semnificativ. Pentru oamenii din industrie, Cojanu este un simbol. Pentru ca nu atat plecarea sau este importanta, ci ceea ce lasa in urma, ceea ce a construit. Cojanu este un simbol al generatiei de ingineri automatisti si ciberneticieni romani, cu o baza matematica solida, care au stiut sa fie in prima linie a noilor tehnologii mondiale cu toate ca aveau in 1990 peste 40 de ani.
Foarte discret in mediul de business, dar unul din cei mai puternici oameni din IT-ul romanesc, Stefan Cojanu a condus Oracle de la afaceri de cateva sute de mii de euro si cateva zeci de angajati in anii '95-'96 la 32 mil. euro afaceri si 579 de angajati in 2006, conform ultimelor date disponibile.
Oracle este cel mai mare furnizor de soft de baze de date din lume, iar fondatorul sau, Larry Ellison, unul din primii cinci oameni din lume in software. Curse de avioane si vapoare, retele de telecomunicatii, sisteme financiare globale, burse - au in spatele lor softuri create pe structuri Oracle.
Compania a devenit in ultimii ani unul din principalii absorbanti de mana de lucru inalt calificata in economia romaneasca. Peste 1.000 de tineri lucreaza acum intr-un centru care deserveste clientii Oracle la nivel global, 24 din 24, organizat dupa un model nou, optimizat la maxim. Lor li se vor mai adauga inca 500 de angajati anul acesta.
De fapt, chiar aici a fost atuul lui Cojanu - abilitatea de a lucra cu procese, cu algoritmi, de a optimiza.
Stefan Cojanu, Silviu Hotaran, director Microsoft Romania, Marius Cojanu, fostul proprietar al producatorului de soft Romsys, Irina Socol, director si actionar la Siveco (software) si chiar mai tanarul Florin Talpes, directorul si proprietarul Softwin (antivirus), au stiut sa transforme studiul in business, conceptele abstracte descrise cu litere elene de pe tablele salilor de curs in milioane de euro dupa 1990.
Lor li se adauga Dan Bedros, seful Alcatel, Constantin Stroe de la Dacia Renault sau Adrian Baicusi de la Siemens, oameni cheie pentru dezvoltarea acestor multinationale din domeniul tehnologic pe piata autohtona. Programatorii si inginerii romani foarte bine pregatiti au fost, indiferent de varsta lor, in linia intai a tehnologiei, dar si a businessului dupa 1990.
Pe de alta parte, multinationale din bunuri de larg consum precum Unilever, Procter&Gamble sau Colgate Palmolive au adus expati dupa 1990. De ce? Pentru ca Romania si-a pierdut expertiza in vanzari dupa 1945. Comertul inseamna psihologie, nu cifre. Comunismul a distrus scolile de comert, de drept, de filosofie sau de psihologie. Astfel, cele mai bune creiere din anii '60 si '70 s-au orientat spre matematica, informatica, automatica si politehnica, unde erau izolati de influentele politice.
Matematica, fizica, informatica au fost ferite de impostura si de influenta partidului, astfel incat a fost pastrata o linie rosie a competentei de la generatie la generatie.
Pentru ca Romania a avut inca din perioada interbelica o puternica scoala de matematica si inginerie. Gheorghe Titeica (geometrie), Anghel Saligny (inginer constructor), Dan Barbilian (algebra), Gheorghe Mihoc (statistica) - au fost nume tari pe plan mondial in epoca, cu doctorate la scoli prestigioase din Europa.
Romania este cunoscuta acum si va mai ramane probabil multi ani de acum incolo ca un furnizor de creiere in stiintele exacte.
Este cateodata un paradox sa fim atat de buni in gandire abstracta, in optimizare, dar sa fim dezastruosi in politica, care inseamna pana la urma incercarea de optimizare a organizarii societatii.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
