Potrivit unor estimari, BNR va inregistra in acest an pierderi operationale de peste 3 miliarde de lei noi (peste 1% din PIB) ca urmare a efortului de sterilizare a excesului de lichiditate. Acest cost nu mai poate fi compensat prin reevaluari (ca efect al deprecierii nominale a leului) asa cum se facea in trecut. Dimpotriva, costul sterilizarii este acum majorat de aprecierea leului. Aprecierea ar fi fost probabil mai mare daca banca centrala ar fi sterilizat mai putin. Altfel spus, un cost mai mic al sterilizarii ar fi fost contrabalansat de un cost mai mare pentru sectoarele economice care exporta. Acesta este motivul pentru care BNR vorbeste de o subventie implicita prin cursul de schimb, desi afirmatia suna curios in conditiile unei aprecieri nominale, a leului.
Presedintele Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor, Mihai Tanasescu, pornind de la imperativul stabilitatii financiare a economiei, a preluat o sugestie a FMI de a se recapitaliza BNR cu o parte considerabila a veniturilor din privatizare (ZF, 7 noiembrie). Ideea FMI comporta aspecte ce merita sa fie examinate. Un aspect este de ordin legal rezultand din aderarea la UE. Independenta unei banci centrale, inauntrul Uniunii, este consfintita juridic si prin imposibilitatea unui ajutor din partea statului. Aceasta stare normativa decurge din ceea ce presupune functionarea economiilor in UE: inflatie scazuta, diferentiale ale dobanzilor mici, nedominanta fiscala asupra politicii monetare, competitivitate. Prin urmare, cadrul legal din Romania, prin adaptare la acquis, interzice o interventie a statului in scopul mentionat.
Alaturi de aspectul normativ este realitatea economica, care poate sa arate altfel decat ceea ce prescrie legislatia Uniunii. Un exemplu in acest sens este deschiderea grabita a contului de capital, care a ingreunat mult conduita de politica monetara a BNR, inclusiv tintirea directa a inflatiei. Se cuvine sa starui asupra analizei economice cu referire la situatia ipotetica a prelungirii in timp a pierderilor operationale, care ar putea consuma copios din capitalul propriu al bancii centrale. Costuri mari cu sterilizarea se intalnesc in lume acolo unde diferentialele dobanzilor sunt persistent mari si intrarile de capital sunt masive. Se pune deci problema sustenabilitatii operatiunilor de sterilizare daca economia romaneasca nu ar obtine intr-un orizont de timp rezonabil trasaturile necesare: inflatie scazuta, dobanzi mult diminuate, un buget adecvat si sectoare economice ce pot fi competitive... Acesta este sensul observatiei/recomandarii facute de FMI referitoare la pierderi care ar insemna, practic, deficit cvasifiscal. Analiza poate fi nuantata prin efectul unor deficite externe excesive asupra dinamicii cursului de schimb, dezinflatiei, costului de sterilizare, bugetului etc. Dar esenta analizei nu se schimba.
BNR a replicat tezei reluate de Tanasescu cu argumentul juridic descris mai sus si cu unul economic, care mizeaza pe sfarsirea perioadei de pierderi operationale in cativa ani. Adica, BNR crede intr-o dezinflatie avansata, insotita de consolidare bugetara continua si o alta plaja a dobanzilor. Mai intervine ceva in abordarea BNR, desi nu explicit; rezervele sale ar fi suficient de mari astfel incat sa permita tolerarea unor pierderi operationale o perioada de timp importanta. Aceste rezerve (peste 16,5 miliarde de euro) echivaleaza in prezent cu masa monetara totala.
Sa facem insa abstractie de ce spune acuqis-ul in privinta independentei financiare a unei banci centrale si sa judecam lucrurile strict economic mizand pe scenariul bun al BNR. Daca asa ar fi, operatiunea de capitalizare ar fi nu numai redundanta (intrucat ar mari rezervele BNR inutil), dar si paguboasa pentru stat in sensul ca BNR nu i-ar putea returna suma. In plus, daca s-ar pune totusi problema unei recapitalizari, ea se poate face si prin titluri de stat (trecerea pierderilor operationale la datoria publica), ceea ce ar proteja volumul sumelor din privatizare pentru alte nevoi presante.
Sugestia facuta de FMI si preluata de Tanasescu semnaleaza o situatie care trebuie sa fie in atentia autoritatilor publice. Dar nu recapitalizarea BNR cu bani din privatizari este cheia problemei. Adevarata rezolvare priveste consolidarea fiscala in conjunctie cu o programare bugetara multianuala care sa impace nevoia de protejare a echilibrelor macro cu onorarea obligatiilor fata de UE, dezvoltarea infrastructurii, finantarea corespunzatoare a educatiei, reforma sistemului de pensii. Cota unica de 16% nu a consolidat fiscal bugetul public, in timp ce veniturile bugetare, ca pondere in PIB, vor scadea probabil in acest an, din pacate. Nici strategia bugetara pentru anii viitori nu este clara. Trebuie sa marim baza de impozitare si sa colectam mai bine astfel incat sa obtinem venituri fiscale superioare cu 2-3% din PIB in anii proximi. Trebuie sa stabilim mai bine prioritatile bugetului public si sa le includem intr-o programare multianuala riguroasa. Trebuie, totodata, sa corelam aceasta programare cu o politica de tintire a inflatiei, fie ea imperfecta, a BNR astfel incat sa conciliem exigentele echilibrelor macro cu cele de modernizare. Din lamurirea relatiilor subliniate inainte putem deslusi configurarea dezirabila a tintelor macroeconomice in anii ce vin: tinta de inflatie, deficit bugetar, crestere economica sustenabila etc.
Cresterea capacitatii economiei de a absorbi resurse bugetare si private mai mari este o provocare exceptionala pentru urmatorii ani avand in vedere fondurile UE potentiale (ce pot ajunge la 4% din PIB anual) si veniturile din privatizare; este ceea ce am numit "macroeconomia unui buget mai mare" (vezi articolul meu din ZF, 17 oct.a.c). Cu cat mai mult din aceste resurse suplimentare vor merge spre investitii in infrastructura, productie si educatie si mai putin spre consum, cu atat va fi mai bine pentru economie pe termen lung.
PS. Recomandarea FMI poate fi interpretata si ca neincredere in capacitatea noastra de a folosi banii din privatizare in mod chibzuit.
* Daniel Daianu este doctor in economie, fost ministru al finantelor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
