UDMR a convocat Consiliul Permanent al Uniunii (for important dedecizie) pentru a examina oportunitatea rămânerii la guvernare,după ce Curtea Constituţională (CC) a constatat că angajarearăspunderii Guvernului, săptămâna trecută, pe legea educaţiei, esteneconstituţională. Proiectul pe care Guvernul îşi angajaserăspunderea dădea dreptul minorităţilor să studieze geografia şiistoria României în limba maternă. Maghiarii se tem că Parlamentulva elimina acest drept, pe care ei îl cer de mai bine de 15 ani,fără să-l fi obţinut până în prezent. Marko Bela, şeful UDMR,sugerează că, în aceste condiţii, Uniunea nu mai are ce căuta laguvernare.
Înaintea moţiunii de cenzură de săptămâna trecută, înţelegereadintre PDL şi UDMR a fost ca, imediat după respingerea moţiunii,Guvernul să-şi angajeze răspunderea pe legea educaţiei, ceea ce s-aşi întâmplat - gest care a atras o nouă moţiune rămasă acum fărăobiect. De ce a grăbit UDMR adoptarea legii? În ultimii 20 de ani,UDMR a obţinut drepturi pentru minorităţi unoeri destul de greu şiîn timp, dar odată obţinute ele nu au mai fost retrase, niciunguvern neîndrăznind să facă acest lucru.
Reproşurile UDMR nu se îndreaptă acum către opoziţie, ci cătrePDL.
"Nu aveau de ce să aplaude", spune Marko, cu referire la faptul căşeful Comisiei pentru învăţământ din Senat, Mihail Hârdău, fostministru al educaţiei, a aplaudat când a aflat decizia Curţii.Maghiarii fac acum calcule şi încearcă să descopere care esteresortul din spatele deciziei Curţii, pe care ei o consideră purpolitică.
Suspiciunile sunt şi mai mari întrucât cel care a înclinat balanţaîn favoarea deciziei de neconstituţionalitate (în momentul în carepatru judecători erau "pentru" şi patru "împotrivă") estejudecătorul Petre Lăzăroiu, care a fost numit la Curte depreşedintele Traian Băsescu.
Curtea nu şi-a motivat decizia, comunicatul CC susţinând doar că aconstatat un conflict de natură instituţională între Guvern şiParlament. Acest lucru are implicaţii majore, având în vedere căangajarea răspunderii nu este valabilă, iar proiectul îşi urmeazăcursul parlamentar. Proiectul se afla în dezbaterea Senatului(cameră decizională) şi a fost retras de Guvern care şi-a angajatrăspunderea, lucru care a determinat opoziţia să depună o moţiunede cenzură. Curtea a dat câştig de cauză preşedintelui Senatului,Mircea Geoană, care a sesizat CC pe considerentul constituţionalpotrivit căruia un proiect, odată înscris în circuitul legislativ,nu mai poate fi retras.
Marko susţine că tergiversarea dezbaterii asupra acestui proiectindică slăbiunea coaliţiei.
Un alt lider important al UDMR, Frunda Gyorgy, a susţinut că nu maiare niciun sens ca Uniunea să rămână în coaliţie pentru că,participând la guvernare în actualele condiţii şi-a pus în jocprestigiul, mai ales în faţa electoratului maghiar, fără să obţinănimic în schimb.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
