Politică

Lupta dintre Băsescu şi USL a ajuns la episodul STS. Generalul Opriş este suspectat că joacă de partea preşedintelui suspendat

Lupta dintre Băsescu şi USL a ajuns la episodul STS. Generalul Opriş este suspectat că joacă de partea preşedintelui suspendat

Şeful STS, generalul Opriş, a fost audiat ieri la Comisia de apărare din Senat, care a spus că el şi-a depăşit atribuţiile

Autor: Iulian Anghel

20.07.2012, 00:05 1057

Generalul Marcel Opriş, şeful Serviciului de Tele­cominicaţii Speciale, ser­viciu care asigură secu­rizarea convorbi­rilor tele­fonice ale instituţiilor statului, este acuzat de senatori că şi-a depăşit atribuţiile, după ce STS i-a instalat preşedintelui suspendat Traian Băsescu, la sediul său de campanie, o linie telefonică specială.

Este pentru prima dată în această campanie elec­torală de dinaintea refe­ren­dumului pentru demi­terea preşe­dintelui Traian Băsescu când un serviciu special este acuzat de implicare sau de părtinire.

Nu este clar ce ar putea însemna aceasta şi dacă acuzaţiile ar putea conduce la demiterea generalului Opriş care este acum la mâna CSAT.

Cazul a ajuns deja în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) care a avut ieri o şedinţă - este prima şedinţă a Consiliului condusă de preşedintele interimar Crin Antonescu - la sesizarea Comisiei de apărare a Senatului, care l-a audiat ieri pe generalul Opriş, şeful STS. Însă CSAT nu avea ieri pe ordinea de zi un astfel de subiect. Şedinţele CSAT sunt secrete. Opriş a susţinut că instalarea liniei telefonice speciale la sediul de campanie a lui Traian Băsescu este legală, dar nu a prezentat detalii afirmând că avem de-a face cu informaţii clasificate.

Nu de aceeaşi părere a fost Comisia care, prin intermediul lui Cristian David, preşedintele ei, a susţinut că instalarea şi funcţionarea liniei speciale la sediul de campanie al lui Traian Băsescu este ilegală. Motivul invocat de David: "Preşedintele suspendat, prin pre­ro­­gativele care îi sunt integral sus­pendate, nu are acces la acest serviciu de telecomunicaţii special. În consecinţă şi implicit accesul la aceste servicii nu este legal". În replică, preşedintele Comisiei de apărare a Camerei, Costică Cana­cheu (PDL), a declarat pentru Mediafax că STS avea toate datele şi argu­mentele să monteze o linie telefonică la biroul preşedintelui suspendat, iar Comisia senatorială de apărare a fost convocată fără procedură pentru a discuta această temă. Potrivit lui David, există o listă a instituţiilor care beneficiază de serviciile STS, iar în această listă nu există instituţia preşedintelui suspendat. "Decizia cu privire la introducerea pe această listă a preşedintelui sus­pendat a aparţinut în exclusivitate directorului STS. Noi am ajuns la concluzia că activitatea în această chestiune a serviciului şi a directorului a depăşit competenţele şi cadrul legal. Deciziile şi măsurile care se impun ţin de CSAT." Generalul Opriş susţine însă că totul s-a petrecut perfect legal. "Nu noi facem procedurile, noi le aplicăm. Este o mare problemă. Cred că nu prezenţa mea (la Comisia de apărare a Senatului unde a fost audiat - n. red.) este importantă acum, ci cei care trebuie să decidă dacă eu am acţionat sau nu legal pe baza documentelor prezentate. Nu eu sunt persoana interesantă." Opriş nu a arătat presei docu­mentele în care îşi apără punctul de ve­dere, susţinând că acestea sunt clasificate.

STS-ul este unul dintre serviciile speciale aflate sub control parlamentar. Activitatea STS este organizată şi coordonată de CSAT. Controlul asupra activităţii instituţiei se exercită de către Parlamentul României, prin comisiile pen­tru apărare, ordine publică şi sigu­ranţă naţională ale celor două Camere. Directorul STS este numit de CSAT la propunerea preşedintelui României.

Campania electorală pentru demiterea preşedintelui a intrat în linie dreaptă după ce Parlamentul a corectat o parte dintre legile în privinţa Curţii Constituţionale aşa cum a cerut Comisia Europeană. Totuşi, parlamentarii au decis să examineze mai târziu o parte a acestor cerinţe între care cea legată de reglementatea cazurilor parlamentarilor pentru care instanţele au dat decizii de incompatibilitate.

Premierul a susţinut miercuri seară că Guvernul ar putea promova o modificare legislativă conform căreia mandatul de parlamentar să fie considerat pierdut de drept în cazul unei hotărâri a instanţei definitive şi irevocabile de constatare a incompa­tibi­lităţii unui parlamentar.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO