Politică

Parlamentarii colaboratori raman cu mandatul, dar politic sunt terminati

Parlamentarii colaboratori raman cu mandatul, dar politic sunt terminati

Parlamentarii banuiti de colaborare se afla in toate partidele

30.08.2006, 19:57 19

Numarul parlamentarilor care au fost in vizorul Securitatii (colaboratori sau urmariti) se apropie de 100, potrivit unor informatii vehiculate in cadrul CNSAS, dar neconfirmate oficial pana aseara.
Parlamentarii dovediti a fi colaborat cu Securitatea nu pot fi obligati sa-si depuna mandatele, dar pentru o buna parte dintre ei cariera politica s-ar putea incheia odata cu finalul mandatului in 2008 sau in 2007, daca vor fi alegeri anticipate.
"Nu poti sa le impui, constitutional, sa-si abandoneze mandatul. Moral, ei ar trebui sa si-l depuna si sa-si ceara scuze pentru ca au mintit. Dar constitutional, nu le poti impune acest gest. Poti insa sa-i excluzi din partide", explica analistul politic Stelian Tanase. Daca se va dovedi - explica analistul - ca acesti parlamentari se fac vinovati de colaborare, Parlamentul se va gasi intr-o pozitie dificila, ceea ce va obliga partidele la reactii pe masura.
Iar diferitele masuri ar putea afecta chiar echilibrul putere/opozitie. Pentru ca, daca puterea, de pilda, decide sa-i dea afara din partide pe parlamentarii colaboratori, acestia raman cu man-datul, dar nu mai fac, practic, parte din coalitia la guvernare. Eliminarea lor i-ar putea impinge spre alte partide sau i-ar putea determina sa voteze altfel decat majoritatea si asa fragila de care dispune coalitia de guvernamant. Aceasta este ratiunea pentru care, recent, premierul Calin Popescu-Tari-ceanu a vorbit despre alegeri anticipate in cazul in care, in urma dosariadei, va ramane fara majoritate.
Exista o singura modalitate ca parlamentarii sa ramana fara mandat: ei sa fie condamnati pentru ca si-au ascuns colaborarea (in declaratii care nu sunt publice au fost obligati sa spuna daca au facut sau nu politie politica, cea ce, in cazul lor, ar presupune un fals in acte publice). Insa exista etape ale colaborarii si, dincolo de verdictele CNSAS, colaborarea ca "politie politica" trebuie decisa de o instanta - ceea ce presupune timp, bani si un probatoriu pe masura -, de aceea analistii cred ca nu se va ajunge aici.
Cel mai lovit partid de actuala dosariada se arata a fi, in acest moment, PNL, dar nu neaparat pentru ca aici s-ar fi strans "securistii", ci pentru ca aceasta formatiune este, deocamdata, singura care a cerut vehement CNSAS reverificarea propriilor demnitari. PNL este si primul partid care a anuntat ca va folosi o masura unitara si ii va exclude pe toti cei care au colaborat sau au avut un angajament semnat cu Securitatea. Calea de mijloc a ales-o PSD care spune ca va astepta verdictul CNSAS privind actele de politie politica ale propriilor demnitari, urmand ca acestia sa fie exclusi daca colaborarea este dovedita (aici procesul ar putea implica si o decizie a justitiei, ulterioara celei a CNSAS). Extrema cealalta este ocupata de PRM care a anuntat ca-i va primi in partid pe toti cei care au colaborat "in interesul tarii". "Normal ar fi ca PRM sa fie formatiunea cea mai lovita de deconspirare, dar, iata, acest lucru nu se intampla", arata analistul Stelian Tanase.
El crede ca de efectul dosariadei nu vor scapa decat acei parlamentari care au fost preluati de retelele serviciilor secrete si care nu vor fi deconspirati.
In fata unul nou cutremur ce se anunta la nivelul Parlamentului si la varful partidelor, Tanase spune ca se teme ca nu cumva liderii politici "sa puna batista pe tambal" si, in acord cu presedintele Traian Basescu, sa decida incetarea actiunii. "Unii dintre cei care se stiu cu musca pe caciula pun bete in roate, crezand ca valul nu va ajunge pana la ei. Spera ca totul sa se intrerupa inainte de a-i atinge", spune analistul. Insa, crede el, daca actiunea va continua, toti colaboratorii vor fi deconspirati, iar pentru ei cariera politica la nivel central se va incheia sau se va curma pentru o buna perioada.
Ca si in alte cazuri, ieri capacitatea de convingere a demnitarilor ale caror nume au fost rostite in legatura cu Securitatea s-a concentrat pe demonstrarea nevinovatiilor lor. Ministrul transpor-turilor Radu Berceanu (PD) a anuntat ca isi va publica astazi dosarul de la Securitate (el apare in lista celor 29 de parlamentari cu dosare de informatori sau de urmariti). Deputatul liberal Ioan Ghise a reactionat la anuntul li-derilor partidului potrivit carora apartenenta sa la PNL va fi pusa in discutie. Despre Ghise se stia ca a colaborat de multa vreme. El spune ca a facut public acest lucru inca din 1992, aratand ca era obligat sa procedeze astfel deoarece, intr-o vreme, a lucrat doar cu cetateni libieni. Cu o seara inainte, deputatul liberal Mircea Cosea infirmase ca ar fi fost ofiter in structurile de informatii, explicand ca au existat incercari de racolare, dar refuzate de el. PSD a spus ieri ca nu a discutat cazul senatorului Rodica Stanoiu al carei nume a fost contabilizat de presa la colaboratori. Insa fostul ministru de justitie si-ar putea pierde functia de sef al Comisiei de abuzuri din Senat in urma implicarii numelui ei in dosariada. Rodica Stanoiu nu a comentat, cum nu a facut-o nici colegul ei de Parlament si de partid, Serban Mihailescu, despre care presa a scris ca a fost ofiter in structurile informative atat inainte, cat si dupa 1989.

Pro si contra deschiderii dosarelor clerului

Mai multi lideri ai PSD au criticat ieri propunerea lui Traian Basescu de desecretizare a dosarelor clerului. Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a opinat ca astfel se deschide o "cutie a Pandorei", prin care se abate atentia de la problemele importante ale tarii. Vicepresedintele PSD, Ilie Sarbu, a apreciat drept o incalcare flagranta a legii faptul ca presedintele Traian Basescu a lasat sa se inteleaga ca stie continutul dosarelor preotilor. Deputatul PSD Ion Stan a afirmat ca o decizie pe aceasta tema este "arbitrara" si "ilegala" si ca CSAT este o institutie "anacronica", folosita discretionar, "ca instrument dictatorial". De cealalta parte, presedintele UDMR Marko Bela a apreciat ca deconspirarea dosarelor fostei Securitati trebuie sa se extinda la nivelul tuturor factorilor de decizie din societate, iar clericii fac parte din aceasta categorie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO