D-Day, Jour-J, Ziua Z. Oricum s-ar numi ea in limbile pamantului, 6 iunie 1944 ramane pentru toti, in istorie, drept "Ziua ce mai lunga".
"Romani, aici Londra, o mare veste pentru intreaga Europa. Armatele aliate au debarcat in Normandia!" Radio Londra transmitea acum 60 de ani si pentru romani marea veste. Nimeni nu avea sa stie atunci ca Normandia a intrat in istorie altcumva decat prin sacrificiul Fecioarei din Orleans, arsa pe rug in 1431, la Rouen, capitala provinciei. Stim astazi mai multe despre Debarcarea din Normandia decat despre faptul ca provincia are doi fii celebri precum Corneille si Flaubert sau ca faimoasa catedrala Notre Dame din Rouen, atat de iubita de Monet, a fost ridicata in 1201.
La 6 iunie 1944 armatele aliate debarcau pe plajele Normandiei, la St. Mere Eglise Colleville, Madelaine, Arromanches si Ouistreham. Peste 150.000 de americani, britanici, canadieni incepeau ceea ce istoria cunoaste sub denumirea de Batalia Normandiei. 60.000 de soldati aliati au pierit in batalia Normandiei in vara lui '44. 75.000 de soldati germani si-au gasit sfarsitul in doar cateva luni pe campiile Frantei. Istoricii spun ca la ora inceperii debarcarii Hitler dormea si nimeni nu a avut curajul sa-l trezeasca.
22 de sefi de stat si de guverne, din 16 tari, au participat ieri la comemorarea a 60 de ani de la data debarcarii aliatilor. Ceremoniile cu invitatii straini s-au desfasurat la Arromanches, locul in care au debarcat britanicii. Pentru prima data in istorie, la ceremonie a fost invitat si cel mai important demnitar german: cancelarul Gerhard Schroeder. O alta premiera este invitarea presedintelui rus, Vladimir Putin. Sambata, la Paris, presedintele Frantei, Jacques Chirac l-a primit pe omologul sau american, George W. Bush. In ciuda divergentelor provocate de razboiul din Irak, Chirac a adus un omagiu sacrificiului americanilor in cel de-al doilea razboi: "Franta nu va uita niciodata sacrificiul consimtit, sangele varsat pentru eliberare". Prietenul Americii, cum singur si-a spus, Chirac a elogiat si curajul britanicilor si a canadienilor, afirmand ca Franta, eliberata, va fi vesnic recunoscatoare acestora. Este un mare pas inainte in reconcilierea euro-atlantica.
Ziarul fracez de dreapta Le Figaro, se intreba la sfarsitul saptamanii, cand George W. Bush se afla pe pamant francez, ce s-ar fi intamplat daca Debarcarea din Normandia ar fi avut loc in 2004.
Intr-o Europa de mult asezata si pacifista in care vechii dusmani sunt acum prieteni de nadejde ipoteza nu-si are rostul. Europa si lumea nu sunt insa raiul pe pamant. Razboiul din Irak, ceea ce numesc unii pretentia de hegemonie a Statelor Unite trezeste resentimente. Italia, aliat al Germaniei in cel de-al doilea razboi, datoreaza mult Statelor Unite. Franta datoreaza eliberarea fortelor americane si britanice. Italia este astazi in tabara americana, Franta in opozitia fata de politica americana. Ce pare insa ca-i uneste si pe o mare parte dintre francezi si italieni este obsesia antiamericana. In numele pacifismului, stanga italiana si franceza au organiza la sfarsitul saptamanii manifestatii de amploare impotriva vizitei lui Gerge W. Bush in Europa, la comemorarea a 60 de ani de la Debarcare din Normandia. Mai mult de 30.000 de italieni au protestat vineri la Roma impotriva prezentei lui Bush in Cetatea Eterna. Manifestatia a fost organizata de stanga radicala. "Intifada pana la victorie", slogan strigat de manifestanti nu este un mesaj care sa incurajeze pe cineva. Sambata la Paris cateva mii de manifestanti s-au adunat in Piata Bastiliei pentru a denunta prezenta lui George W. Bush la ceremoniile legate de momentul 6 iunie 1944. Manifestatiile au fost organizate de stanga franceza si de sindicate. In toate intalnirile pe care le-a avut - cu Silvio Berlusconi, Papa Ioan Pauul al II-lea, Jacques Chirac - Chirac a incercat sa-si apere pozitia. El a avertizat impotriva "nerabdarii" si "pesimismului autodistructiv", adresandu-se celor care critica actiunea Statelor Unite in Irak. "Nu este momentul pentru a da dovada de nerabdare sau pesimism autodistructiv. Avem mai multe de facut in apararea tarii noastre si pentru binele umanitatii", a apreciat el. Nu toata lumea si nici macar americanii nu par a-l mai crede.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
