Fost negociator-sef al Romania cu UE inainte de aderare Orban a facut primii sai pasi in cadrul administratiei de la Bruxelles impreuna cu Romania - a fost recunoscut oficial drept comisar la o saptamana de la integrare.
"Nu mai reprezint Romania, afirma el", aparandu-se de intrebari ce l-ar putea incomoda si de orice raspus care i-ar putea aduce o o acuzatie de "amestec in treburile interne".
Intr-un interviu pentru ZF, Orban vede insa destule lucruri ce pot fi corijate si clarificate intr-o tara care tocmai si-a petrecut primul an in cadrul Uniunii Europene. Care sunt de pilda principalele sfidari care se ridica in fata Romaniei in 2008?
Prima este, in opinia comisarului, situatia economica a tarii.
"Romania se afla in acest moment pe lista statelor din Uniunea Europeana care ingrijoreaza din punct de vedere economic", afirma comisarul, cu referire la contextul international, dar si la unele decizii interne, - "derapaje", in opinia unor analisti din domeniul economic, mai ales in ceea ce priveste cheltuielile publice de la finele anului trecut (1 mld. de euro in ultimele 10 zile, dupa cum a recunoscut ministrul economiei Varujan Vosganian), care au contribuit la o slabire a leului in raport cu euro si cu dolarul.
De ce aceasta ingrijorare? Pentru ca, afirma comisarul Orban, Romania si-a indeplinit una dintre tintele strategice, anume aderarea la Uniune. Dar acest lucru nu inseamna decat inceputul unui nou drum. Un drum care trebuie sa insemne consolidarea economica in ansamblu, cu o tinta precisa, aderarea la zona euro.
Or, pentru ca economia sa se intareasca, ea trebuie sa stie sa beneficieze din plin de fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene, remarca Orban, o a doua mare prioritate a Romaniei prezentului. Pentru ca, reaminteste el, exista fonduri disponibile nu doar pentru agricultura (plati directe de peste 8 mld. euro, la care se adauga alte miliarde pentru dezvoltare rurala), ci pentru toate sectoarele, de la bani pentru dezvoltarea mediului de afaceri (peste 3,5 mld. euro) pana la fonduri pentru reconversie profesionala - si nu este o gluma acest lucru, intrucat Romania incepe sa resimta acut lipsa fortei de munca in anumite domenii.
In ceea ce priveste situatia economica a Romaniei, la finele lui ianuarie comisarul pentru afaceri monetare Joaquin Almunia a tras un semnal de alarma, afirmand ca cresterea deficitului bugetar reprezinta un motiv serios de ingrijorare pentru Bruxelles. Potrivit lui Almunia, Guvernul trebuie sa-si fixeze tinte bugetare mai sanatoase pentru a evita incalcare normelor europene (deficit, inflatie, datorie publica) absolut obligatorii pentru aderarea la zona euro.
Orban nu uita sa adauge ca ceea ce spune Comisia reprezinta "recomandari", de care trebuie sa se tina totusi seama.
"Sigur ca acestea sunt recomandari - adauga el -, nu sunt masuri obligatorii, dar ramane de vazut in ce masura autoritatile romane le vor lua sau nu in calcul."
Saptamana trecuta premierul Calin Popescu-Tariceanu si guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, au anuntat dupa o intalnire la sediul Guvernului ca parametrii economici vor fi tinuti in frau, ca nu se va apela la "pomeni electorale" intr-un an electoral, tocmai pentru ca ansamblul sa nu fie dat peste cap. Ramane insa o anume reticenta la nivelul Comisiei si acest lucru este exprimat de comisarul Orban, la o saptamana dupa ce comisarul Almunia facuse observatii similare. "Uniunea Europeana cere o politica bugetara prudenta, dar ceea ce s-a intamplat in 2007 nu a aratat ca o politica bugetara prudenta si nici constructia bugetelor pana in 2010", intareste Orban.
Pe urmele lui Almunia el transmite si un avertisment: "In conditiile in care pana in luna mai nu se iau masuri concrete pentru 2008 si masuri economice de natura sa asigure o anumita predictie a cheltuielilor bugetare, Comisia Europeana nu exclude declansarea procedurii de deficit excesiv. Sper ca nu va fi cazul".
Toate semnalele de alarma sunt justificate, spune Orban, si explica: "Romania si-a asumat, prin programul de convergenta, sa treaca la euro in 2013-2014, iar pentru aceasta trebuie sa respecte criterii de convergenta", adica cele exprimate mai sus - tintirea deficitului, a inflatiei si a datoriei publice. In lipsa lor, Comisia ar putea declansa in cazul Romaniei asa-numita "procedura de deficit excesiv". "Procedura de deficit excesiv se aplica la toata lumea - la statele membre euro care trebuie sa respecte angajamentele din programele de stabilitate, precum si noilor state membre care au adoptat programe de convergenta si trebuie sa le respecte", afirma Orban.
Orban continua exemplificand cu chiar concluziile raportului Comisiei Europene, de la finele lui ianuarie, referitor la respectarea de catre Romania a criteriilor necesare pentru adoptarea euro: "Concluziile raportului Comisiei Europene (de la finele lui ianuarie - n.n.) arata ca Romania nu va putea sa treaca la mecanismul RM 2 ('antecamera' de doi ani inainte de adoptarea euro, in care trebuie ca datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB, inflatia sa fie mai mica decat media celor trei state cu cea mai proasta inflatie si deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB - n.red.) in 2011, asa cum si-a asumat prin programul de convergenta".
Potrivit comisarului Orban, atentionarile Comisiei sunt justificate intrucat pentru statele din zona euro, socurile sunt mult mai usor de asimilat, dar pentru state precum sunt Romania, Bulgaria, Slovacia, tarile baltice riscurile sunt mai mari.
Cu doua saptamani in urma comisarul Orban a avut discutii cu oficialii romani, inclusiv cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pe marginea raportului Comisiei referitor la respectarea criteriilor de adoptare a euro. Ce sfaturi le-a dat comisarul Orban oficialilor romani? "In general, as spune ca in discutiile pe care le-am avut (cu oficialii romani - n.red.) nu mi-am dorit eu sa fac recomandari. Un comisar are anumite obligatii si posibilitati de actiona. Exista o regula a jocului care trebuie respectata", afirma Orban.
Chiar daca se afla de prea putin timp in Uniunea Europeana, Romania a dat deja piept cu rigorile Uniunii. Cazul companiei Ford de preluare a uzinelor automobile Craiova a facut deja cariera. Partea romana a demarat negocierile cu constructorul si posibilul cumparator fara sa notifice Comisiei Europene acest lucru, in conditiile in care Executivul de la Bruxelles banuieste ca uzinele automobile au beneficiat sau ar urma sa beneficieze de ajutoare de stat la privatizare.
Romania a notificat Comisiei negocierile cu Ford, dar dupa demararea acestora. Daca procedurile se derulau normal, Comisia trebuia sa dea un raspuns in doua luni. Fiind notificata dupa demararea negocierilor de privatizare, analiza dosarului de catre Comisie poate, teoretic, dura pana la 18 luni. Unde au fost greselile?
"In primul rand, trebuia notificata Comisia in prealabil, adica inainte de acordarea ajutorului de stat (stergerea unor datorii - n.n.). In al doilea rand, este chestiunea de fond a ajutorului de stat - in ce masura acesta este compatibil legislatiei comunitare", raspunde Orban. De ce n-am notificat Comisia la timp? "Nu pe mine trebuie sa ma intrebati", raspunde comisarul.
Cand va fi luata o decizie in cazul Ford? "Probabil ca in urmatoarea luna, o luna si jumatate va fi luata o decizie. Eu, daca m-am implicat, m-am implicat nu ca sa influentez decizia privind compatibilitatea ajutorului de stat, ci ca sa fie urgentata luarea unei pozitii", explica Leonard Orban.
Daca Romania trebuie sa se obisnuiasca cu regulile UE, comisarul pare ca s-a obisnuit deja cu bucataria interna a Executivului de la Bruxelles. Ca fost membru al Guvernului de la Bucuresti, Orban remarca multe similitudini, dar si diferente intre modul de functionare a administratiei centrale din Romania si ceea ce ne-am obisnuit a numi "Executivul de la Bruxelles". De pilda, in procesul de adoptare a proiectelor legislative, Bruxellesul procedeaza mult mai "riguros". In Romania un proiect legislativ este insotit de o asa-numita "expunere de motive", in general un preambul subtire, de cateva pagini, in care este explicata vag ratiunea unei masuri. Bruxellesul ia lucrurile mai pe indelete, explica Orban.
"Comisarii discuta necesitatea unei decizii (directiva, regulament, comunicare, strategie etc.), la propunerea unuia dintre ei. Este cazul, de pilda, a proiectului de strategie privind multilingvismul pe care l-am initiat. In cazul in care Comisia se pune de acord ca este necesara aceasta decizie, se face un studiu de impact. Acesta se bazeaza pe evaluari ale tuturor celor implicati (institutii europene, state membre, organizatii guvernamentale si neguvernamentale etc.). In general, studiile de impact au minim 50-60 de pagini. De la momentul in care se hotaraste sa se adopte o decizie si pana la luarea acesteia (deci inclusiv elaborarea studiului de impact), poate dura si un an. Abia atunci se voteaza in Comisie, dupa ce toate documentatia a fost analizata de comisari", arata comisarul.
Cu ochii pe noi
ZF: Cum este vazuta acum la Bruxelles situatia economica din Romania?
Leonard Orban: Romania se afla in acest moment pe lista statelor din Uniunea Europeana care ingrijoreaza din punct de vedere economic (...) Romania si-a asumat, prin programul de convergenta, sa treaca la euro in 2013-2014, iar pentru aceasta trebuie sa respecte criterii de convergenta.
ZF: Recent ati avut discutii cu oficialii romani, inclusiv cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pe marginea raportului Comisiei referitor la respectarea criteriilor de adoptare a euro. Ce sfaturi le-ati dat?
L.O: In general, as spune ca in discutiile pe care le-am avut (cu oficialii romani - n.red.) nu mi-am dorit eu sa fac recomandari. Un comisar are anumite obligatii si posibilitati de actiona. Exista o regula a jocului care trebuie respectata.
ZF: Cand va fi luata o decizie in cazul Ford?
L.O.: "Decizia Comisiei se va lua in perioada urmatoare. Procedura este in felul urmator: intai se analizeaza la nivelul Directiei Generale de Concurenta, apoi se propune un proiect de hotarare care ajunge la cabinetele comisarilor, apoi se discuta in plenul Comisiei. Deocamdata proiectul este inca la nivelul Directiei Generale de Concurenta, nu a ajuns la comisari. Probabil ca in urmatoarea luna, o luna si jumatate va fi luata o decizie. Eu, daca m-am implicat, m-am implicat nu ca sa influentez decizia privind compatibilitatea ajutorului de stat, ci ca sa fie urgentata luarea unei pozitii.
Curriculum Vitae
In prima saptamana a lui 2007, Leonard Orban (45 de ani) devenea, oficial, primul comisar european din partea Romaniei, functie pe care si-o va pastra pana in a doua parte a lui 2009, cand expira mandatul intregii Comisii Europene.
Inainte de a fi desemnat comisar, ultima functie detinuta in Romania de Orban a fost aceea de secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene si negociator-sef al Romaniei cu UE (pana la incheierea negocierilor de aderare).
La 25 aprilie 2005 Orban semna, alaturi de presedintele Traian Basescu si primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, Tratatul de aderare a Romaniei la UE.
Mandatul de comisar pentru mutilingvism ce i-a fost atribuit lui Orban a starnit controverse (era prea neinsemnat, s-a spus), dar s-a vazut apoi ca mandatul este important - oricum multilingvismul cheltuieste 1% din PIB-ul UE, adica noua mld. euro intre 2007-1013.
Orban lucreaza in problematica Uniunii Europene din 1992, fiind consilier parlamentar pentru afaceri europene la Camera Deputatilor si promovand apoi in cadrul fostului Minister al Integrarii Europene.
"Dosarele grele"
Ce trebuie sa urmareasca Romania in 2008
Situatia macroeconomica si consolidarea economiei
Rezolvarea cazului Ford.
Utilizarea fondurilor comunitare - "inceputul este foarte important, pentru ca arata ce capacitate vom avea pentru anii urmatori".
Cresterea influentei Romaniei in mecanismele de decizie la nivel comunitar
Situatia Justitiei - in iulie CE va lua o decizie privind posibila introducere a clauzei de salvgardare pe justitie
Introducerea clauzei ar insemna nerecunoasterea de catre UE a deciziilor instantelor romanesti
Evitarea introducerii de catre Comisie a noi proceduri de incalcare a Tratatului de aderare si solutionarea celor declansate (Automobile Craiova, taxa auto etc.)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
