Guvernul de la Bucuresti exercita o influenta considerabila asupra vietii religioase, prin legi si decrete si, desi Constitutia garanteaza libertatea religioasa, procedurile de inregistrare si recunoastere impun obstacole gruparilor religioase minoritare, releva un raport al Departamentului de Stat. In baza noii Legi a cultelor, din 27 decembrie 2006, Guvernul a implementat urmatoarea clasificare: grupari religioase (care nu sunt entitati legale), asociatii religioase si religii, noteaza documentul. Pentru a se inregistra, o asociatie religioasa trebuie sa aiba 300 de membri si trebuie sa prezinte datele personale ale acestora. Noua lege a cultelor recunoaste 18 religii, acestea fiind eligibile pentru a primi sprijin de la stat, conform reprezentarii lor, pot infiinta scoli, pot preda religie in invatamantul public unde au un numar de aderenti, primesc fonduri guvernamentale pentru a construi biserici, pentru a plati salariile clerului, precum si cheltuielile de intretinere a caselor parohiale, sa difuzeze programe religioase la radio si la televiziune, sa ceara licente de emisie, sa aiba cimitire si beneficiaza de scutiri de taxe, precizeaza Departamentul de Stat. Documentul aminteste ca noua Lege a cultelor a fost criticata de societatea civila si de organizatii internationale cum ar fi Comitetul Helsinki si Comisia de la Venetia. Raportul aminteste si despre amendamentele aduse legislatiei in privinta retrocedarii proprietatilor, inclusiv a celor apartinand cultelor religioase. Aceste amendamente au avut ca scop clarificarea si simplificarea procedurilor de restituire a proprietatilor, au extins obiectul retrocedarii, astfel incat poate fi retrocedat si terenul pe care s-au aflat cladiri demolate, iar termenul pentru depunerea cererilor de retrocedare a fost prelungit cu sase luni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
