"Incurajator", mai mult decat satisfacator". Astfel au calificat premierul roman Adrian Nastase si premierul Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg-Gotha concluziile summitului european de la Bruxelles.
Sefii de state si de guverne ai UE au decis la sfarsitul saptamanii trecute la Bruxelles ca Romania si Bulgaria sunt destul de avansate pe cale integrarii, astfel incat Tratatul de aderare, care va fi unul comun pentru cele doua tari, sa inceapa sa fie redactat peste o luna. El va fi semnat - au spus liderii celor 25 - in 2005, "cat mai devreme posibil". Romania si Bulgaria se vor integra impreuna in 2007, daca lucrurile merg bine.
Nimeni nu a pus problema ca Romania sa fie decuplata de Bulgaria si faptul ca declaratia Consiliului subliniaza ca obiectivul UE este de a primi cele doua tari in 2007 justifica multumirea autoritatilor de la Bucuresti. Bulgaria a incheiat saptamana trecuta negocierile de aderere, iar sefii de state si de guverne reuniti la Bruxelles au spus ca spera ca Romania sa atinga aceasta performanta pana la sfarsitul anului.
La incheierea negocierilor, Bulgaria a fost obligata sa accepte o clauza de constrangere prin care aderarea i-ar putea fi intarziata cu un an, daca lucrurile nu merg bine. Si Romaniei i se va aplica aceeasi clauza, dar autoritatile spun ca nu sunt ingrijorate. Daca am promis ceva, avem de gand sa ne tinem si de cuvant, a spus premierul Nastase. In declaratia finala a summitului se spune: "Uniunea Europeana remarca faptul ca Romania a facut progrese importante si este in mod substantial mai aproape de a realiza obiectivul de inchidere a negocierilor. Statele membre si Comisia Europeana vor continua sa sprijine Romania in acest sens". Romania a incheiat pana in prezent 24 din cele 30 de capitole de negociere cu Uniunea Europeana.
Sefii de state si de guverne au mai adoptat o decizie care spune ca Croatia a fost acceptata drept candidat la integrare, iar Turcia se afla pe drumul cel bun, iar Consiliul din decembrie va decide daca este un candidat eligibil.
Prima Constitutie a Europei
Summitul european - primul intr-o formula extinsa cu 25 de membri - a fost dedicat, in principal, discutiilor pe margine adoptarii Constitutiei Europene. Chiar daca nu este exact ceea ce asteptau federalisiii, textul Constitutiei a fost adoptat la sfarsitul saptamanii intr-o formula care pare ca a multumit pe toata lumea. Daca lucrurile merg bine, Constitutia, care in multe state va trebui supusa referendumului, va intra in vigoare in 2009. Scepticismul multora dintre cetatenii Uniunii fata de ideea unei integrari mai profunde pastreaza suspansul asupra viitorului documentului si al Europei. Fata de proiectul Tratatului Constitutional elaborat sub tutela fostului presedinte francez Valery Giscard d'Estaing, textul a suferit modificari. D'Estaing si o data cu el toti partizanii unei Europe federale a trebuit sa cedeze in fata scepticilor. Uniunea viitoare va fi, probabil, ceea ce este si astazi si nu "Statele Unite ale Europei", cum visau federalistii. Uniunea nu va fi mai putin birocratica, iar deciziile nu se vor lua mult mai usor. Cu toate acestea, textul aduce clarificari suplimentare fata de Tratatul de la Nisa (1999), care punea bazale Europei largite.
Asadar, Uniunea va avea un presedinte al Consiliului European care va inlocui actuala presedintie semestriala, un consiliu de ministri compus din reprezentantii a trei tari care, timp de 18 luni vor administra prin rotatie - sub supravegherea presedintelui - treburile UE. Functia de comisar pentru politica externa (detinuta de Chris Patten) si cea a de inalt reprezentant pentru politica externa a UE (functie detinuta de Javier Solana) vor fi comasate. Va exista un singur ministru de externe a Uniunii. Cel mai controversat subiect a fost votul cu majoritate calificata in adoptarea deciziilor in Consiliul de ministri. S-a accepta intr-un final principiul dublei majoritati. O decizie va fi luata in Consiliu cu votul a 55% dintre state care sa reprezinte 65% din populatia UE. Viitoarea Constitutie stipuleaza prioritatea jurisdictiei europene in fata celei nationale. Un stat care incalca valorile europene poate fi suspendat din UE cu votul majoritatii. Un stat poate iesi, la cerere, din Uniune.
"Mostenirea crestina", ceruta de tarile catolice, in special Polonia, nu se regaseste intre textele Constitutiei.
Tony Blair, "apostolul unei Europe minimale", cum il numeste Le Figaro, a obtinut garantiile pe care le-a cerut, adica dreptul de veto in chestiuni care tin de aparare, politica externa, fiscalitate, afaceri sociale. In aceste domenii votul in Cnsiliu se va lua cu unanimitate si nu cu majoritate.
Dezacord in privinta succesorului lui Prodi
Sefii de state si de guverne nu s-au putut insa intelege asupra numelui viitorului presedinte al Comisiei Europene.
Presedintele Parlamentului European, Pat Cox, (unul dintre cei care figureaza printre candidati) a declarat ca nominalizarea succesorului lui Romano Podi ar putea fi amanata cu o luna. Premierul belgian, Guy Verhofstadt - care era sprijinit de Franta si Germania - a anuntat ca s-a retras din cursa.
Premierul irlandez, Bertie Ahern a anuntat ca si comisarul european Chris Patten (sprijinit de Marea Britanie) nu va mai candida pentru a-l inlocui pe Romano Prodi. Incapabili sa ajunga la un acord asupra unui nume, sefii de stat si de guvern din UE au decis sa amane alegerea presedintelui viitoarei Comisii Europene. Ahern a precizat ca doreste sa rezolve aceasta problema in timpul presedintiei irlandeze a UE, care se va incheia la 30 iunie.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
