Presedintele Traian Basescu a insistat ieri asupra faptului ca majorarea salariilor profesorilor cu 50% - pe care Guvernul intentioneaza sa o anuleze astazi - este sustenabila, afirmand ca "argumentul Ungaria", care a inceput sa scada economic dupa ce a majorat intre 2002-2004 salariile in administratie cu 50-70%, nu poate fi invocat, deoarece situatia economica a celor doua tari este diferita.
Declaratia sefului statului vine la aproape doua saptamani dupa ce premierul ungar Ferenc Gyurcsany le-a spus ziaristilor romani ca tara sa s-a confruntat cu grave probleme economice dupa ce a acceptat in 2002 majorarea salariilor din sectorul public cu aproape 70%. Salariile in administratie au crescut atunci in Ungaria, dar economia a incetinit de la 3,3% in 2002 la 1,2%, procent aproximat pentru 2008.
In 2007, un profesor de liceu din Ungaria castiga aproximativ 3.500 de forinti (1.300 de euro) net pe luna, in vreme ce un profesor roman de liceu castiga aproximativ 2.000 de lei, echivalentul a putin peste 500 de euro, conform OECD.
Seful statului spune ca problemele Ungariei nu vin din faptul ca salariile functionarilor publici au fost majorate, ci pentru ca vecinii de la Vest s-au imprumutat foarte mult pentru a construi autostrazi, ceea ce nu este cazul la noi.
"Romania nu este in situatia in care ni se tot prezinta Ungaria", a spus Traian Basescu. El a adaugat ca tara vecina a contractat credite comerciale pentru a construi, ain parteneriat public - privat, autostrazi, in conditii de rating Ca. Seful statului a explicat ca "o parte din bugetul Ungariei se duce, in prezent, catre rambursarea acestor credite", iar aRomania nu se afla in aceasta situatiea. "Nu se poate pune semnul egal intre bugetul Romaniei si bugetul Ungariei", a mai spus Basescu. Datoria publica a Ungariei este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeana, ridicandu-se in 2007 la 67% din Produsul Intern Brut, in vreme ce veniturile bugetare au fost de 49 mld. euro, iar cheltuielile de 57 mld. euro.
Pe de alta parte, Ungaria si-a refacut infrastructura in ultima perioada, dand in folosinta peste 10 noi autostrazi si avand alte doua in faza finala. Ungaria are peste 1.000 de kilometri de autostrada fata de cei 263 ai Romaniei. Acesta a fost de altfel motivul pentru care Mercedes a ales Ungaria pentru o investitie de 600 mil. euro.
Este bine sa te imprumuti pentru a construi autostrazi si a mari salariile? Este exemplul Romaniei a carei datorie publica reprezinta aproximativ 20% din PIB (aproximat pentru 2008) fata de Ungaria, unde aceasta datorie se ridica la 67% (in 2007), unul bun?
"Daca nu investesti, nu ai cum sa cresti", spune Florin Pogonaru, presedinele Asociatiei Oamenilor de Afa-ceri din Romania (AOAR), care admite ca imprumuturile sunt foarte necesare in cazul unei tari ca Romania. Potrivit lui Pogonaru, Bucurestiul ar trebui sa ceara Bruxellesului sa-i aprobe pentru 2009 un deficit bugetar de 4% si sa explice in aceeasi vreme ca 2% din acest deficit va merge spre investitii in infrastructura. 
"Problema la noi este ca banii se duc unde nu trebuie. In administratie angajam cu furca rude si nepoti. Banii nu se duc in infrastructura. Ungurii care sunt campioni la cheltuielile publice au investit de bine de rau in infrastructura si acum chiar intr-o situatie dificila au cel putin infrastructura", spune Pogonaru.
"Problema la noi este ca banii se duc unde nu trebuie. In administratie angajam cu furca rude si nepoti. Banii nu se duc in infrastructura. Ungurii care sunt campioni la cheltuielile publice au investit de bine de rau in infrastructura si acum chiar intr-o situatie dificila au cel putin infrastructura", spune Pogonaru.Potrivit presedintelui AOAR, exista semnale ca Bruxellesul ar putea accepta pentru Romania un deficit de 4% (maximum 3% acceptat de Tratatul de la Maastricht - n.n.) daca va fi convinsa ca jumatare din acest deficit va merge in infrastructura. El spune ca acest lucru nu va fi unul exagerat in conditiile in care si alte tari avor merge cu deficite extraordinare, de neimaginat in acest momenta. De asemenea, Pogonaru afirma ca in astfel de conditii, cota unica s-ar putea dovedi desueta si o solutie ar fi impozitarea progresiva.
Aceste discutii survin intr-un moment delicat pentru Guvernul de la Bucuresti care este pus in fata unei act normativ care legifereaza majorarea salariilor profesorilor cu 50%. Alte categorii de bugetari au anuntat ca vor formula cereri similare. Presedintele Basescu a spus ieri ca este de acord cu majorarea salariilor medicilor si ale functionarilor publici.
Liderii confederatiilor sindicale, reprezentantii partidelor si ai patrona-telor s-au intalnit ieri cu ministrul muncii Mariana Campeanu in cadrul unui grup de lucru pe tema salarizarii in domeniul public.
Discutiile au avut loc in contextul in care Guvernul va bloca astazi ma-jorarea salariilor profesorilor, cel mai probabil adoptand o ordonanta de urgenta de amanare a majorarilor pana la adoptarea unei legi a salarizarii unice a bugetarilor.
AOAR cere un deficit fiscal de 4% din PIB pentru 2009
Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, spune ca Romania ar trebui sa mearga in 2009 pe un deficit bugetar de 4% din PIB, cu conditia ca 2% din acesta sa mearga pentru programe de infrastructura. "Nu ai cum sa cresti daca nu investesti. (...) Am dori ca motorul cresterii economice sa fie exporturile. Am dori sa fie consumul. Dar in actualele conditii nu va fi nici una, nici alta. In conditiile in care nu suntem in situatia de a cheltui fondurile publice pentru racapitalizarea bancilor, sansa este ca motorul cresterii economice sa fie reprezentat de investitiile in infrastructura", spune Pogonaru. De asemenea, el afirma ca in noua conjuctura, cota unica de impozitare s-ar putea dovedi desueta, una dintre solutii fiind revenirea la cota progresiva de impozitare. In plus, el vede ca solutie de neocolit pentru acoperirea deficitelor cresterea impozitelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
