Camera Deputatilor a adoptat ieri trei proiecte de lege esentiale pentru incheierea unui capitol greu de negociere in relatiile cu Uniunea Europeana - justitie si afaceri interne. Au trecut ieri de votul final al Camerei Legea privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Legea de Organizare Judiciara si Statutul Magistratilor.
La sfarsitul lui februarie, dupa aparitia unui raport al Parlamentului European care reprosa Romaniei faptul ca nu respecta criteriul politic de aderare, Guvernul de la Bucuresti a mers in fata Comsiei Europene cu o lista de 39 de masuri pe care promitea sa le rezolve urgent. Termenul pe care singur si l-a dat Guvernul in asa numita "lista de facut" (to do list) este sfarsitul lunii iunie. Intre promsiuni era si adoptarea celor trei legi in discutie. Suma promisiunilor, urmate de modificari legislative, are o tinta: sa scoata definitiv justitia de sub controlul politic. Au fost de-al lungul vremii mult prea multe acuzatii ca magistratii au executat comenzi politice. Problema trebuia transata acum. Administratia este, firesc multumita, dar exista si voci care spun ca s-a lucrat cu jumatati de masura. Ministrul justitiei, Cristian Diaconescu, a spus ieri ca legea CSM, de pilda, va crea un corp al magistratilor de ceriera. Deputatul UDMR Szekely Ervin-Zoltan spune ca masurile nu sunt suficiente pentru a spune cu toata convingerea ca politicul isi va lua mana de pe justitie.
El se refera in principal la bugetul instantelor care urmeaza sa fie administrat, in continuare, de Ministerul de Justitie. Potrivit legii, CSM - garantul independentei Justitiei in Romania - isi va alcatui singur bugetul. Dar pentru instante ministerul este cel care stabileste bugetele. Ce se poate intampla? "Este un mijloc indirect de interventie a politicului in actul de justitie. Pentru ca fiecare presedinte de Curte de Apel va vrea sa apuce o bucata cat mai mare din bugetul comun si atunci el poate fi mai obedient fata de factorul politic", spune Szekely. O alta posibila sursa de influenta este prezenta ministrului de justitie, ca membru de drept, in Consiliul Superior al Magistraturii. Este adevarat ca ministrul nu mai are, potrivit noii legi, dreptul de vot atunci cand CSM judeca abaterile unor magistrati sau dicteaza sacnctiuni. Dar simpla sa prezenta ar putea la un moment dat sa-i jeneze pe magistrati, dupa cum sustin membri ai organizatiilor civice, intre care Renate Weber. Trebuie spus in acelasi timp ca prezenta ministrului de justitie in CSM nu putea fi impiedicata de lege, pentru ca ea este consfintita de Constitutie, in ultima ei forma adoptata la sfarsitul anului trecut. "Opinia mea este ca, la modificarea Constitutiei, aici s-a gresit. Pentru ca ministrul justitiei nu avea ce sa caute in CSM. Inteleg ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este membru in CSM, la fel procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitei. Ei sunt profesionisti. Ministrul de justitie este un om politic, este membru al Guvernului si nu avea ce sa caute in CSM". spune Szekely. El remarca si pasi inainte, cum ar fi eliminarea din Legea de Organizare Judiciara a competentelor inspectorilor judiciari. Potrivit proiectului initiat de fostul ministru Rodica Stanoiu, inspectorii judiciari se aflau sub autoritatea ministrului de justitie si aveau competente in cercetarea conduitei si a activitatii magistratilor. Dadeau raportul ministerului care propunea CSM sanctiuni pentru abateri disciplinare. Potrivit criticilor acestor prevederi, ar fi fost vorba, in fond, de un control pe care ministerul de resort in exercita asupra magistratilor. "Sunt lucruri bune, dar nu este suficient"., afirma deputatul UDMR, membru al Comisiei juridice.
Ieri deputatii au reglementat prin Legea privind Statutul Magistratilor si situatia Parchetului National Anticoruptie (PNA), care nu era reglementata in proiectul initiat de fostul ministru Rodica Stanoiu. Astfel, procurorul general al PNA si adjunctii lui sunt numiti de catre seful statului, la propunerea CSM, cu recomandarea ministrului justitiei. In proiectul initial situatia era valabila doar pentru procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru primul-adjunct si adjunctul sau.
Inainte de adoptarea textelor de lege, organizatii civice constituite intr-o alianta care promoveaza independenta justitiei, au reprosat administratiei ca nu duce reforma pana la capat. Chiar ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele remarca in a doua parte a lunii mai ca, peste 80% dintre magistratii din Romania "considera ca garantiile de independenta a Justitiei sunt inexistente". El nu s-a pronuntat pe fond asupra modificarilor, dar a spus ca exista unele neclaritati in legea CSM referitoare la intentiile guvernului de a asigura independenta justitiei. UE nu impune modele din afara pentu sistemul juridic, dar Romaniei ii revine sarcina foarte grea de a alege, a spus Scheele.
In mare, din punct de vedere legislativ, se poate spune ca au fost adoptate masuri, astfel incat capitolul de negociere Justitie si afaceri interne sa fie incheiat. Ce ramane este insa punerea in practica a legilor adoptate, o problema de care Romania s-a lovit dintotdeauna. Va trebui create instantele specializate - tribunalele comerciale, cele pentru minori si familie - cum cere Legea reorganizarii judiciare. Ministerul justitiei si parchetele vor fi reorganizate. Totul presupune multi bani, iar unul dintre motivele invocare pentru intarzierea reformelor a fost ca banii nu sunt. In noua situatie, vrand nevrand, ei vor trebui scosi de undeva.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
