Doi cercetatori - Marius Oprea (42 de ani) si Stejarel Olaru (33 de ani) -, necunoscuti publicului larg pana in urma cu cativa ani, au ajuns portavocea dezvaluirilor despre fosta Securitate, lasandu-i pe moment in umbra pe mai titratii lor colegi Vladimir Tismaneanu, Sorin Antohi sau Armand Gosu.
Chemati in urma cu nici un an la Palatul Victoria pentru a-l consilia pe premierul Calin Popescu-Ta-riceanu - Oprea in calitate de consilier de stat pentru probleme de securitate, Olaru in calitate de consilier personal -, cei doi au facut ieri rocada pe functii.
Printr-o decizie a primului-ministru, Olaru a fost numit consilier de stat pen-tru probleme de securitate (si reprezen-tant al Guvernului in Comunitatea de Informatii - CNI), iar Oprea - consilier personal.
Motivul (care nu este insa oficial): Oprea nu a primit certificat de securitate de la ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor Secret de Stat), drept urmare nu-si putea duce la capat mandatul de reprezentant al Guvernului in CNI, mandat care ii fusese incredintat in iarna. Drept urmare, aceasta sarcina a fost preluata de Olaru, care a primit un astfel de certificat.
Aflat in conflict deschis cu SRI si in conflict mocnit cu presedintele Traian Basescu, Oprea a asteptat vreme de cateva luni sa primeasca un certificat ORNISS, in lipsa caruia nimeni nu poate avea acces la documente si dosare secrete, drept urmare el nu putea participa nici la sedintele CNI unde sunt examinate astfel de documente.
ORNISS este in subordinea Guvernului, dar nu poate intreprinde el insusi cercetari, drept urmare cere verificarea persoanelor care ar urma sa primeasca astfel de documente de la serviciile secrete, in special de la SRI. Or, SRI nu si-a dat acordul pentru ca Oprea sa primeasca certificat ORNISS. Si, totusi, cum s-a ajuns ca un cercetator al arhivelor Securitatii - asupra caruia nu planeaza oficial nicio suspiciune - sa nu primeasca un astfel de document, in vreme ce, de pilda, Ristea Proboi, fost deputat, confirmat a fi fost agent al Securitatii, l-a primit? In lipsa raspunsului SRI, Oprea are propria-i versiune, facuta publica in momentul in care a devenit clar ca nu va beneficia de un astfel de document: in 2001 a scris un articol, folosind arhivele, despre relatia de afaceri a fostei Securitati si a regimului Iliescu cu regimurile islamice, iar SRI ii poarta pica.
Mult mai aproape in timp, Oprea a intrat in colimatorul lui Traian Basescu cand a fost chemat ca martor in procesul in care fostul consilier al lui Emil Constantinescu, Mugur Ciuvica, il acuza pe actualul presedinte de colaborare cu Securitatea. Presedintele a castigat anul trecut procesul cu Ciuvica, dar antipatiile au ramas.
Oprea este istoric de profesie - teza sa de doctorat trateaza chestiunea Securitatii - si scormoneste in arhivele Securitatii de peste zece ani, fiind, in acelasi timp, cercetator la Institutul Roman de Istorie Recenta si, mai nou, membru al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului care functioneaza pe langa Guvern. Asa au aparut rand pe rand carti ale sale care descifreaza mecanismul politiei politice, desi primul sau volum care a vazut lumina tiparului era unul de poezie.
A publicat volumele "Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente" (2002), "Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987", Brasov (2002, in colaborare cu Stejarel Olaru), a coordonat studii, intre care "Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica" (la care a contribuit si Olaru), iar, in acest an, a publicat volumul de dialoguri cu celebrul disident rus Vladimir Bukovski "Chipul mortii". Cartile sale au fost prefatate de istorici renumiti precum francezul Stephan Cortois, coordonatorul volumului "Cartea neagra a comunismului", sau britanicul Dennis Deletant.
Stejarel Olaru este mai nou in breasla, pregatirea sa academica fiind aceea de teolog. A urmat apoi studiile politice, pasiunea pentru arhive tinand de cativa ani.
"Am inceput cercetarea in arhive in 2001. Faptul ca acestea erau intangibile ma tinea mereu in tensiune. Am pornit cu ideea ca trebuie sa deschid niste porti", spune Olaru. Cercetarea sa nu
s-a rezumat doar la arhivele romanesti. S-a documentat in arhive britanice si germane si asa a aparut cartea scrisa impreuna cu istoricul german Georg Herbastritt, "STASI si Securitatea". Publicase, intre timp, impreuna cu Oprea "Ziua care nu se uita" si "Securistii partidului" pentru ca in 2003 sa-i apara volumul "Cei cinci care au speriat Estul".
"Munca in arhive este foarte obo-sitoare, in primul rand fizic, dar ma fascineaza. E fascinant cand vezi documentele - eu intru, pe rand, in pielea victimelor si a calailor", spune Olaru.
Despre actuala dosariada el afirma ca este obligatoriu ca ea sa nu dureze mai mult de sase - opt luni. Cat despre descifrarea intregului mecanism al politiei politice aceasta va fi, afirma el, un proces de lunga durata.
Stejarel Olaru
Nascut in 1973, a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxa, Universitatea Bucuresti. A facut studii academice postuniversitare in stiinte politice. Incepand cu 2001, incepe sa studieze arhivele Securitatii.
Este coautor la volumul "Securistii partidului" (2002).
Impreuna cu Marius Oprea a publicat "Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov" (2002). Este autorul cartii "Cei cinci care au speriat Estul" (2003) si al volumului "STASI si Securitatea" in colaborare cu istoricul german Georg Herbstritt.
Marius Oprea
Nascut in 1964, este doctor in istorie, specialist in istorie recenta. A publicat volumele "Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente" (2002), "Ziua care nu se uita" (in colaborare cu Olaru), a coordonat studii, intre care "Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica". In acest an, a publicat volumul de dialoguri cu celebrul disident rus Vladimir Bukovski "Chipul mortii". Cartile sale au fost prefatate de istorici renumiti precum francezul Stephan Cortois sau britanicul Dennis Deletant.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
