BNR cere insistent sprijin in lupta cu inflatia, in special din partea Ministerului Economiei si Finantelor, in conditiile in care trebuie sa se uite cu mai multa atentie spre aducerea sub control a dezechilibrului contului curent, care a ajuns la un minus de 10,2 mld. euro, dupa primele opt luni. Pentru intregul an, deficitul de cont curent este asteptat sa urce la 15,8 mld. euro.
"Situatia economica a Romaniei este in continuare pozitiva si administrabila, dar cu imbunatatiri ale mixului de politici economice", a avertizat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, la seminarul "Mediafax Talks about corporate loans".
In ultimii doi ani, politica monetara - prin parghia cursului de schimb - a dus greul dezinflatiei. "Trebuie sa stim cu precizie ce poate face o banca centrala", a subliniat guvernatorul. Astfel, exagerarea utilizarii cursului si dobanzilor pentru a forta scaderea preturilor poate fi contraproductiva in planul dezechilibrului extern.
El vede o solutie de administrare a situatiei actuale prin evitarea unor relaxari ale politicii fiscale conjugate cu unele ajustari ale conditiilor monetare, pe care insa nu le-a nominalizat. Desi cresterea rapida a salariilor a fost identificata de BNR ca principala sursa a presiunilor inflationiste, Isarescu ezita sa se bazeze pe ajustari in acest domeniu sau pe intarirea politicii fiscale (cresterea impozitelor - n.r.), avand in vedere ca urmeaza un an electoral.
"Sub nicio forma politica fiscala nu trebuie sa se mai relaxeze la sfarsitul acestui an si in 2008. Am aici acceptul primului-ministru si al ministrului finantelor." El a aratat insa ca o astfel de solutie este suboptimala, scenariul ideal presupunand o corelare a cresterii salariilor cu castigurile de productivitate, suprapusa cu o intarire a politicii fiscale.
In ultimii doi ani, aprecierea puternica a leului a permis temperarea cresterii preturilor, dar a alimentat cererea pentru bunurile de import, in timp ce exporturile romanesti au devenit tot mai scumpe pe pietele externe. In aceste conditii, deficitul de cont curent s-a umflat sub presiunea iesirilor de valuta din schimburile comerciale, pana la circa 13% din PIB (calculat pe ultimele patru trimestre), depasind cele mai pesimiste estimari. Cea mai recenta estimare oficiala indica un deficit de cont curent de 13,4% din PIB, pentru tot anul, adica peste 15,8 mld. euro.
"A ne baza in continuare dezinflatia pe dobanzi si curs inseamna ca in loc de a ne pregati treptat de soft lending (ajustare lenta, n. red.) vom pregati hard lending." El a avertizat ca in cazul in care nu se iau masuri pe plan intern pentru ajustarea deficitului extern supradimensionat, piata va fi cea care va corecta evolutia, printr-o depreciere brusca a leului. BNR cauta insa o ajustare a deficitului de cont curent pe un orizont mai larg, evitand miscari bruste de curs.
Din iulie pana in septembrie euro a urcat cu 10%, dupa ce cursul coborase in primele sase luni ale anului cu circa 8%. Isarescu considera aceasta miscare doar o corectie a unei aprecieri nesustenabile. Guvernatorul spune ca fluctuatii de 2-3% ale cursului sunt naturale, doar variatiile mari afectand economia.
Construind un scenariu mai larg al utilizarii excesive a parghiilor monetare, Isarescu a aratat ca o incercare de limitare a creditarii, prin majorari de dobanzi la lei si cresterea rezervelor minime obligatorii la valuta, va conduce la noi externalizari de credite. Creditele exportate se regasesc insa in datoria externa, un indicator care s-a deteriorat rapid in ultimii ani. Datoria externa (publica si privata) a ajuns la 43,6 mld. euro la jumatatea anului, de la 21,5 mld. euro, la sfarsitul lui 2004. "Datoria externa pe termen scurt ar putea reprezenta singurul pericol pentru o eventuala depunctare a Romaniei. In teorie, datoria pe termen scurt trebuie sa se situeze sub rezervele internationale", a aratat seful BNR. Banca centrala si-a majorat puternic rezerva de valuta in ultimele luni, aceasta ajungand la peste 25 mld. euro.
In acest context, guvernatorul subliniaza ca BNR va avea in viitor o atitudine temperata, pentru a nu induce socuri la nivelul pietei. "Va rog sa va asteptati ca banca centrala sa nu reactioneze brutal. Probabil ca vom avea o prezenta mai activa in explicarea fenomenelor."
Afirmatia vine in contextul in care criticile asupra deciziilor de politica monetara ale BNR s-au intensificat, mai ales dupa cresterea neasteptat de mare a preturilor (ceva mai mult de 1%) in septembrie. Acum, majoritatea analistilor asteapta o crestere a dobanzii de politica monetara la sedinta programata pentru sfarsitul lunii, estimarile mergand pana la un salt de un punct procentual, de la 7% la 8% pe an.
Isarescu a reamintit insa ca din septembrie dobaznile pe piata monetara au urcat de la 5% la 7% pe an (nivel la care dobanda de politica monetara stationeaza inca din iunie), ceea ce echivaleaza cu o intarire semnificativa a conditiilor monetare.
Pe de alta parte, el s-a aratat ingrijorat de acumularea de presiuni inflationiste in special pentru anul viitor, perspectivele fiind acum mult mai sumbre decat in vara.
Isarescu priveste cu mai multa detasare iesirea actuala a inflatiei din banda de variatie agreata (3-5%), reamintind ca majoritatea bancilor centrale care aplica regimul de tintire a inflatiei s-au confruntat cu astfel de situatii.
El este chiar increzator ca inflatia ar putea sa revina pana la sfarsitul anului in intervalul agreat in conditiile in care nu mai asteapta socuri din partea preturilor la produsele alimentare in urmatoare luni.
Mediafax a organizat un seminar pe tema finantarilor pentru corporatii, avand ca parteneri BCR, Cross Finance, Eximbank si casa de avocatura Stoica & Asociatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
