Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) contestă grila de acordare a ajutorului de stat destinat industriei prelucrătoare din România şi spune că toate firmele care s-au calificat pentru a primi ajutor de stat pentru investiţii sunt firme „de apartament”. În aceeaşi vreme, alte companii, precum Chimcomplex, Promateris sau Zarea au obţinut punctaj maxim, dar nu s-au calificat pentru a primi ajutor de stat.
„E cel puţin straniu să vezi că toate firmele care câştigă sunt firme de „apartament. După locul 8 apar firme reale care nu s-au calificat: Chimcomplex, Zarea, Promateris, Exonia. Au trecut nişte randament ale activităţii economice fascinante. Când ai cifra de afaceri 5.000 de lei poţi avea randament cât vrei tu”, explică Florin Pogonaru, preşedintele AOAR.
Practic, 21 de companii au obţinut punctaj maxim, dar doar 8 primesc ajutor de stat. Criteriul de departajare a fost rentabilitatea cifrei de afaceri, care, aşa cum arată AOAR, pentru firmele câştigătoare este şi de 90% şi niciuna sub 35%. Cele 8 firme câştigătoare au, în total, 15 angajaţi şi două dintre ele nu au niciun angajat.
„Aceste firme vor primi ajutor de stat şi peste noapte vor apărea acţionari care nu au vrut să participe ei direct, pentru că nu sunt calificaţi”, este de părere Florin Pogonaru.
În opinia sa, licitaţia nu ar trebui anulată complet, pentru că ajutorul de stat pentru industria prelucrătoare poate fi acordat numai până la 31 decembrie 2023, altfel se pierde: „Cel mai important este ca aceşti bani să nu se piardă şi să se dea tuturor celor 21 de firme care au obţinut punctajul cu maxim, dar cu reanalizarea viabilităţii companiilor.”
Ministerul Economiei, pe de altă parte, a replicat că schema de ajutor de stat a fost în consultare publică, iar AOAR nu a venit cu puncte de vedere. Reprezentanţii ministerului mai spun că s-au uitat mai degrabă la planurile de învestiţii decât la cifra de afaceri sau numărul de angajaţi.
„Numărul angajaţilor sau dimensiunea cifrei de afaceri analizate punctual, la momentul licitaţiei, reprezintă doar elemente care definesc startul evaluării dosarelor, dar relevant este angajamentul propriu asumat pentru investiţia ce urmează să fie realizată.”
Reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), reprezentând firme cu capital românesc care desfăşoară activităţi de producţie, susţin că gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a controla fonduri din bani publici.
La sfârşitul lunii iulie 2022, prin intermediul unei Hotărâri de Guvern, s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiţii destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei.
În cadrul apelului, care s-a închis pe 16 decembrie 2022, au fost depuse 81 de proiecte, dintre care 21 au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte.
Ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care „trebuie să reliefeze eficienţa economică a întreprinderii şi viabilitatea investiţiei pentru care se solicită sprijin financiar”.
În vederea departajării celor 21 de companii care au obţinut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilităţii investiţiei”, respectiv a capacităţii de absorbţie şi utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate.
Acest fapt a dus, în opinia AOAR, la apariţia unor situaţii derizorii, pe baza informaţiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare:
► una dintre companiile care a primit finanţare este o companie cu o cifră de afaceri pe anul 2021 de 5.100 lei, cu un profit de 541 de lei, având o rentabilitate a cifrei de afaceri de 90,2%. Această companie urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze o „investiţie viabilă” cuprinsă între 26,2 milioane de euro şi 45 de milioane de euro;
►Şase din cele opt companii câştigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 lei, iar cifra de afaceri medie a tuturor câştigătorilor este de 1,1 mil. lei (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze „investiţii viabile” de câte 30 mil. euro fiecare (valoare medie).
►numărul total (cumulat) de angajaţi ai celor opt companii câştigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajaţi/companie câştigătoare;
►rentabilitatea medie pentru cele opt companii câştigătoare este de 67,2% (atingând si peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producţie (situată, în medie, între 5,2% si 17%).
Consultarea unor astfel de tabele de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiţie obligatorie şi ar fi evitat eliminarea firmelor cu activităţi reale în industria prelucratoare de către “firme de apartament”, spun reprezentanţii AOAR.
“Ţine de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câştigă licitaţia, dar nu au experienţa şi resursele pentru realizarea unor investiţii de amploare şi nici capacitatea de absorbţie şi implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri. Cel mai probabil, ele sunt folosite pentru mascarea unor interese economice ale altor entităţi care nu vor sa apară public şi/sau care nu s-ar fi calificat şi vor face în perioadele următoare schimbarea de acţionariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc) ”.
Reprezentanţii asociaţiei atrag atenţia că prin ignorarea analizei planului de afaceri şi a ”viabilităţii investiţiei” de către cei care au făcut departajarea, se pun bazele unei “pieţe secundare” pe care se vor tranzacţiona firme utilizate în scopul câştigării licitaţiilor pentru ajutorul de stat.
“Acestea fac o concurenţă neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare şi care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat. Procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilităţii, creează o situaţie fără precedent, defectuoasă, lipsită de transparenţă şi de raţiune economică, iar gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici”.
Faţă de cele enumerate mai sus, se impune corectarea modului de departajare a celor 21 de companii, ţinând seama, în conformitate cu Ghidul solicitantului, de „viabilitatea planului de investiţii” şi de plauzabilitatea absorbţiei efective a ajutorului de stat de către aplicanţi.
AOAR solicită, de asemenea, ca toate companiile care au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte şi au istoric de activitate şi cifre de afaceri compatibile cu nivelul ajutorului de stat cerut, să fie luate în calcul în vederea obţinerii finanţării.
“Menţionăm că firme precum Chimcomplex, Promateris, Zarea etc., care se constituie ca lideri regionali în domeniul lor de producţie nu au fost selectate, neavând şansa să aibă indicatorul de rentabilitate la nivelul “firmelor de apartament”, mai spun reprezentanţii AOAR.
(Sursa tabele: AOAR)
