La bugetul statului s-ar putea încasa suplimentar aproximativ180 de milioane de euro pe an din taxele aferente a 90.000 delocuri de muncă nou create, ca urmare a eliminării birocraţiei şi amodificării regimului de muncă temporară, spun reprezentanţiiConsiliului Investitorilor Străini.
Calculul a fost făcut de către Lucian Anghel, economistul-şef alBCR şi de Laurian Lungu, Managing Partner în cadrulMacroanalitica.
"Calculele noastre arată că o legislaţie mai flexibilă a munciiar putea duce la crearea a 90.000 de noi locuri de muncă pe termenscurt. Rata angajaţilor cu forme legale - 4,2 milioane- comparativcu cele peste 10 milioane de persoane care reprezintă populaţiaactivă este prea mică", a spus Shachar Shaine, preşedintelegrupului de lucru pentru legislaţia muncii din cadrul CIS. Cele maiimportante modificări propuse de investitorii străini vizeazăeliminarea birocraţiei din procesul de concediere, posibilitateaprelungirii contractelor pentru forţa de muncă temporară şiposibilitatea reducerii programului de lucru concomitent cureducerea salariilor pentru perioadele în care producţia scade.Deşi au spus de mai multe ori că este greu să faci concedieri încondiţiile unei legislaţii "rigide", angajatorii au dat afară700.000 de oameni de la începutul crizei, majoritatea fiind dinmediul privat.
"N-am zis că a fost greu. Birocraţia la legislaţia actuală emult prea mare, iar dacă ne uităm la taxele plătite, la câteformulare trebuie completate, ne dăm seama că aceste lucruri se potuşura. Nu spunem că vrem să dăm oameni afară uşor fără să plătimnimic, vrem să nu fie aşa de multă birocraţie, să fie mai uşor sărecrutezi oameni şi, dacă e cazul, să dai afară", mai spune Shaine,care este în prezent preşedinte al United Romanian BreweriesBereprod (URBB), producătorul Tuborg şi Carlsberg.
Una din cele mai importante schimbări la Codul muncii propuse deCIS se referă la schimbarea procedurii în ceea ce priveşte procesulconcedierii, care nu ar trebui să se facă în funcţie de criteriulsocial, ci în funcţie de performanţă. "În legislaţia actuală,performanţa angajaţilor este asimilată cu educaţia. Însă a avea ofacultate nu înseamnă că îţi îndeplineşti bine sarcinile deserviciu", a spus Doina Ciomag, director executiv al ConsiliuluiInvestitorilor Străini.
CIS, care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companiiprivate cu afaceri de 36 mld. euro (adică 15% din cifra de afaceria tuturor companiilor de pe piaţa locală, companiile cu capitalromânesc având o pondere de 5 ori mai mare), a pus în urmă cu olună pe masa Guvernului un set de măsuri pentru scoaterea economieidin recesiune după doi ani de criză.
În companiile membre ale CIS lucrează peste 210.000 desalariaţi.
Întrebaţi de ce nu vor să fie membri ai Consiliului Economic şiSocial, o instituţie publică al cărei scop este de a facilitadialogul dintre sindicate, patronate şi Guvern, reprezentanţii CISau spus că legislaţia de aderare la această instituţie nu lepermite în prezent să fie membri, pentru că ei reprezintă oasociaţie profesională, şi nu o confederaţie patronală - a căreiorganizare permite accederea la o poziţie în CES. Totuşi, CIS afost în perioada 2004 - 2007 membru observator în cadrul CES,printr-o decizie guvernamentală.
"Ne dorim să fim un partener autorizat, recunoscut, de dialog decătre factorii de răspundere, dar este un proces care nu depindedoar de noi. Patronatele au avut o problemă în sensul că nu s-auorganizat până în 2008, pentru că nu au avut nevoie - economiacreştea -, iar modul în care funcţionează în prezent face caacestea în final să exprime un punct de vedere foarte îngust", aadăugat Ciomag.
Reprezentanţii CIS estimează că, în condiţiile unei creşterieconomice anul viitor, nivelul investiţiilor străine ar puteacreşte cu 2 miliarde de euro faţă de acest an (când sunt estimatela 4 miliarde de euro), urmând ca în următorii cinci ani să ajungăla nivelul de 10 miliarde de euro.
Ce ar vrea investitorii străini să modifice înlegislaţia muncii
n În activităţile sezoniere (cum ar fi producţia de îngheţată),angajaţii ar trebui să fie plătiţi suplimentar vara, iar iarna săaibă salarii mai scăzute, eventual să fie trimişi în concediu fărăplată timp de 15 zile.
n Angajaţii în regim temporar să poată fi angajaţi direct prinfirma care are nevoie de aceştia, fără a avea nevoie deintermedierea firmelor de leasing de personal; în prezent,companiile angajează forţă de muncă temporară prin intermediulfirmelor specializate, care percep câte un comision de până la 20%din veniturile brute încasate de salariat.
n Eliminarea contractului colectiv de muncă la nivel de ramurăşi înlocuirea cu un contract colectiv la nivelul companiei; astfel,s-ar putea evita acordarea de prime de vacanţă - prevăzute încontractele colective- de către angajatorii care au problemefinanciare.
n Includerea criteriului performanţei angajaţilor atunci când sedecide concedierea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
