Cătălina Ştefănescu-Cuntze, profesor asociat şi decan al facultăţii din cadrul „European School of Management and Technology” (ESMT) din Berlin, a fost numită recent şefă de catedră pentru cursurile organizate în colaborare cu Deutsche Post DHL, una dintre cele mai importante companii din Germania. Absolventă de studii post universitare din SUA şi profesoară la Londra şi Berlin, românca a devenit weekend-ul acesta protagonista rubricii “Ten Questions” din Financial Times.
Interviul realizat de jurnaliştii britanici se concentrează pe activitatea profesoarei Cătălina Ştefănescu-Cuntze de la ESMT.
Ştefănescu-Cuntze a crescut în România şi a urmat un master şi un doctorat în operaţiuni de cercetare la Universitatea Cornell din SUA. Ea a venit la ESMT în 2009, după ce anterior a predat la London Business School, unde a fost profesor asistent al catedrei de ştiinţe decizionale.
Românca este pasionată de artă, istorie, muzică şi de călătorii, ea stabilindu-se în şapte ţări până în prezent.
Prezentăm mai jos interviul integral publicat de Financial Times weekend-ul acesta
1. Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceţi?
Am început să predau statistică, o materie care poate nu este percepută ca fiiind atât de fascinantă, dar este un domeniu care îmi place, iar la sfârşitul cursurilor studenţii sunt în general încântaţi sau cel puţin se simt mult mai familiarizaţi cu subiectul. Mă motivează foarte mult citirea feedback-urilor primite de la studenţi după curs.
2. Cum arată o zi normală la muncă?
Nu există o zi normală la muncă. Job-ul meu presupune cercetare, învăţare, administrare şi servicii pentru comunitatea academică. Aş putea începe ziua cu un proiect de cercetare (încercând să construiesc o demonstraţie matematică, să scriu un cod pe computer pentru un model statistic complex, să corectez o bază de date sau să editez un articol) şi să petrec după amiaza lucrând cu colegii la dezvoltarea unor soluţii educaţionale personalizate pentru companie. Sau pot petrece întreaga zi la o conferinţă, prezentând una dintre lucrările mele, descoperind noi proiecte în domeniu sau să mă pun la curent cu colegii mei de la alte universităţi şi şcoli de business.
3. Aveţi o rutină în cercetare?
Chiar am. Cheia este pregătirea şi concentrarea – fie că este vorba de ceva complet nou sau ceva pe care l-am predat de multe ori – întotdeauna am nevoie să mă pregătesc bine pentru a mă simţi în largul meu atunci când predau. În acelaşi timp, trebuie să mă concentrez – a preda bine nu presupune doar comunicarea unor idei, ci crearea unui mediu în care audienţa poate învăţa singură. Aceasta necesită o cantitate substanţială de energie emoţională şi rezistenţă mare, deci concentrarea este crucială.
4. Cum vă descurcaţi cu presiunea?
Prioritizând şi concentrându-mă pe lucrurile importante, încercând să fac tot ce pot şi rămânând încrezătoare că totul va ieşi bine.
5. Care este realizarea academică cu care vă mândriţi cel mai mult?
Încă de la începutul carierei mele am lucrat în trei domenii foarte diferite de cercetare (biostatistică, operaţiuni şi finanţe) şi am publicat lucrări în jurnale academice de top din toate cele trei domenii. Acesta este un lucru destul de neobişnuit pentru un cercetător, deoarece pentru a publica un articol ştiinţific avansat trebuie să te concentrezi pe o arie relativ îngustă.
6. Intrebarea nu apare publicata in articolul FT.
7. Cum vă descurcaţi cu mediile dominate de bărbaţi?
Cu dialog raţional, cu zâmbetul pe buze şi prin conversaţii îndelungate cu soţul meu.
8. Unde vă place cel mai mult să predaţi?
În afară de campusul nostru din Schloss Gracht, unde oferim multe dintre programele de educaţie executivă personalizată, (îmi place – n.r.) clădirea principală ESMT din Berlin, Schlossplatz, unde avem o vedere spectaculoasă a Catedralei din Berlin, a Insulei Muzeu, un sit protejat de UNESCO. Însă, mai important de remarcat este că şcoala se află într-o clădire care anterior fusese sediul partidului comunist din Germania de Est. Am crescut în România comunistă şi îmi place la nebunie ironia de a preda principiile de management sub ciocanul şi compasul care încă se află pe peretele sălii de curs.
9. Care este ultima carte pe care aţi citit-o?
Mecanismele creierului la bebeluşi („Brain Rules for Baby”), scrisă de către cercetătorul în biologie moleculară John Medina. Cum primul copil ni s-a născut mai devreme anul acesta, am găsit această carte fascinanţă în modul cum descrie dezvoltarea creierului la copii şi cum pot părinţii avea un impact asupra acestui proces.
10. Care este cea mai importantă lecţie învăţată?
Că în ceea ce facem nu există succes fără pasiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
