Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, spune că salariul minim brut din economie ar urma să crească de la 3.000 de lei pe lună la 3.300 de lei până la sfârşitul anului, iar în construcţii de la 4.000 de lei la 4.500 de lei.
“Există o discuţie agreată în coaliţia de guvernare legată de majorarea salariului minim brut pe economie de la 3.000 de lei pe lună la 3.300 de lei, şi sigur, o creştere în sectorul construcţiilor, de la 4.000 la 4.500 de lei, însă nu pot să vă spun dacă acesată măsură se va aplica de la 1 octombrie sau se va găsi o dată ulterioară până la sfârşitul anului”, a spus Marcel Boloş la digi24.
El precizează că măsura a fost cuprinsă în programul de guvernare al coaliţiei PSD-PNL şi va fi aplicată conform termenului care va fi stabilit în zilele următoare în cadrul coaliţiei.
Referindu-se la majorarea salariului brut la 3.750 de lei începând cu data de 1 ianuarie 2024, Marcel Boloş nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această informaţie.
“A fost o discuţie pe tema majorării salariului de la 1 ianuarie, dar o decizie pe această componentă nu a fost luată încă. Există un orizont de aşteptare în rândul celor care au câştigul la nivelul salariului minim pe economie şi din acest punct de vedere trebuie să analizăm destul de bine lucrurile, pentru că o creştere a salariului minim determină şi o creştere la nivelul salariilor companiilor”.
Ministrul Finanţelor a apreciat că efectele salariului minim în structurile organizaţionale ale companiilor generează un impact pe costul de producţie, iar în acest context trebuie să existe o strategie pe termen lung, pentru ca organizaţiile să-şi poată închidă planul de afaceri şi să poată lua în calcul impactul asupra costurilor.
“În planul nostru de măsuri suntem atenţi la impactul pe care salariul minim îl are asupra companiilor şi economiei, şi mai avem impozitul pe venit. Avem un impact bugetar consistent de pe urma acestor măsuri, dar trebuie o judecată echilibrată în adoptarea lor. Nu este o soluţie pentru a acoperi din gaura bugetară. Pachetul nostru de măsuri fiscal-bugetare este mult mai complex. El conţine atât măsuri care vizează IMM-urile, corporaţiile, dar mai reprezintă şi un prim pas pe care îl avem de făcut ţinând cont de angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de Comisia Europeană”, a mai spus Boloş.
