Slaba pregătire a tinerilor care aplică pentru poziţii de entry-level este o problemă care ar putea fi rezolvată dacă profesorii din clasele primare şi gimnaziale nu ar mai acorda note de trecere elevilor care nu au învăţat suficient pentru a trece clasa, spun specialiştii. În plus, profesorii ar trebui să îi ajute pe copiii cu rezultate proaste să progreseze, programele şcolare trebuie modernizate, iar practica din şcoală să fie una reală pentru ca tinerii să nu mai fie atât de slab pregătiţi la prima interacţiune cu angajatorul, spun specialiştii.
“La nivelul învăţământului primar şi gimnazial nu trebuie să treacă toată lumea, mai ales dacă un elev nu reuşeşte să obţină note de 5. Profesorii trebuie să ajute copiii să treacă clasa, însă, în cazul în care observă lipsuri la un elev, trebuie să îl ajute să recupereze materia predată. Este nevoie de profesori pentru acest tip de educaţie remedială“, a spus Măriuca Talpeş, liderul grupului pentru educaţie din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.
Angajatorii se plâng din ce în ce mai mult de pregătirea precară a tinerilor care aplică pentru poziţii de entry level, reproşându-le faptul că nu se prezintă la interviurile de angajare, au pretenţii salariale prea mari şi competenţele lor, inclusiv cele de vorbire şi în limba română, nu sunt suficient de bine dezvoltate.
Lipsa cunoştinţelor de bază ale elevilor români, cum ar fi capacitatea de a gândi coerent, de a citi şi de a înţelege un text este un alt factor care determină angajatorii să fie din ce în ce mai dezamăgiţi de noile generaţii.
“Competenţele pe care le cer angajatorii nu au fost formate în şcoală, abia acum încep să se schimbe lucrurile la nivelul disciplinelor. Elevii români nu au cunoştinţele de bază, iar acest lucru se poate vedea şi din rezultatele evaluările internaţionale PISA“, a spus Cristian Hatu, preşedinte al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE).
Într-adevăr, elevii români nu au performat la evaluările internaţionale PISA (The Programme for International Student Assessment) astfel că, pe scala generală de ştiinţă, România a avut un scor mediu de 435 de puncte în 2015, ocupând poziţia 48 din 70 de ţări participante.
“Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia transformă elevii în nişte înregistratori. Această metodă de predare, folosită în multe cazuri, nu are nici o legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, iar acest lucru îi determină să nu-şi mai dorească să încerce să înţeleagă. În acest fel îşi pierd interesul de a învăţa“, a mai spus Cristian Hatu.
Odată cu pierderea interesului faţă de şcoală, elevii nu mai reuşesc să însuşească valori precum munca făcută bine sau corectitudinea cu care desfăşoară o activitate.
“Calitatea profesorilor care vin în sistemul educaţional este o parte a problemei, pentru că nici aceştia nu au fost pregătiţi să predea astfel încât elevii să înţeleagă materia respectivă. Profesorii nu pot ajunge pe cont propriu să folosească metodele utilizate de ani de zile în alte ţări, prin care să îi încurajeze şi să îi provoace pe elevi să gândească“, a mai spus Cristian Hatu.
În acelaşi timp, Măriuca Talpeş afirmă că şi rata de promovare scăzută de la examenul de bacalaureat din ultimii ani este corelată cu rezultatele pe care le obţin elevii la evaluarea naţională. Rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele în prima sesiune a examenului naţional de bacalaureat în 2016 a fost de 66,7 %, în timp ce la evaluarea naţională au promovat 75% dintre elevi.
“Copiii trebuie să aibă elementele de bază acumulate din fiecare an. Dacă s-ar întâmpla acest lucru nu am mai trage după noi copii care au goluri pe care nu ai cum să le acoperi mai târziu“, a mai explicat Măriuca Talpeş.
Încă un factor care influenţează pregătirea slabă a candidaţilor care se află în căutarea primului loc de muncă este lipsa orelor de practică făcute ãca la carte“, mai spun specialiştii.
“Copiii nu au pregătire practică în facultate. Sunt rupţi de realitatea din piaţa muncii. Nu merg la internshipuri, ele sunt doar semnate, nu şi executate. În alte ţări între mediul de business şi universităţi există legături stânse. Este adevărat că universităţile au început să fie mai deschise în România, însă nu toate“, a spus Măriuca Talpeş.
De aceeaşi părere este şi expertul în educaţie Marian Staş, care spune că un tânăr trebuie să aibă competenţe puternice în domeniul în care vrea să profeseze. “Tinerii trebuie să inoveze, să aibă capacitatea de a sintetiza informaţia şi să aibă un comportament etic. Modelul educaţional românesc este un model blocat în paradigma comunistă. Aceşti copii ies de pe o filieră care timp de peste 20 de ani îi formează într-un fel depăşit pentru secolul acesta“, a precizat Marian Staş.
În ceea ce priveşte tendinţa tinerilor de a cere salarii mari încă de la primul job, deşi sunt insuficient de bine pregătiţi pentru poziţiile respective, Măriuca Talpeş spune că acest lucru vine din aşteptările nerealiste impuse de multe ori chiar de către părinţii viitorilor angajaţi.
“Părinţii adesea le insuflă copiilor aceste pretenţii. Ei nu au de unde să ştie că în facultate copiii lor nu sunt pregătiţi suficient de bine pentru viitorul loc de muncă. Ideal ar fi ca tinerii să aibă contact cu acea meserie până să ajungă în poziţia de angajat“, a explicat Măriuca Talpeş.
