Sefii ministerelor si ai agentiilor din spatele lor s-aujustificat intotdeauna ca nu toate functiile in institutiile pecare le conduc sau le coordoneaza sunt ocupate. Insa, an de an,prin legile bugetelor de stat s-au cerut majorari de posturi.
Nici 2010 nu face exceptie. De pilda, Ministerul DezvoltariiRegionale si Locuintei avea anul trecut trecute in schema definantare 680 de posturi. Ministerul Turismului, avea, tot anultrecut, 229 de posturi. Noul Minister al Dezvoltarii si Turismului,rezultat din fuziunea celor doua institutii, are finantate anulacesta 865 de posturi - ceea ce inseamna ca in acest nou minister,intr-un an de criza profunda, schema a fost extinsa cu aproape 60de posturi si nu redusa.
Ministerul Economiei si-a redus aparent schema din 2005 pana in2009 de la 888 de persoane la 587. Dar in legea bugetului pentru2010 are bugetate 2.372 de posturi. Majorarea schemei esteexplicabila prin faptul ca a preluat Ministerul pentru IMM-uri. Daratunci a avut Ministerul pentru IMM aproape 1.800 de oameni, adicade mai bine de trei ori decat Ministerul Economiei? Legea bugetuluipentru 2009 arata ca Ministerul pentru Intreprinderi Mici siMijlocii, Comert si Mediul de Afaceri care a fost absorbit deMinisterul Economiei a finantat anul trecut 403 posturi. De undeapar atunci ca urmand sa fie finantate in 2010, la MinisterulEconomiei, 2.372 de posturi? De unde vin acesti aproape 1.400 deoameni in plus?
Realitatea a facut ca, de-a lungul vremii, ministerele sa serestructureze, sa se extinda, sa fie inghitite, comasate, facute laloc. Administratia a fost in mainile guvernantilor o plastilina dincare s-au modelat diferite figurine. Oamenii au fost mutati decolo-colo, este greu sa le dai de urrma, insa ei exista, desi nueste clar daca cei care conduc ministerele chiar stiu cati angajatiau.
Un reper, desi departe de a fi infailibil, raman legilebugetelor de stat aprobate de-a lungul anilor. Ministrii au cerutun numar de posturi - desi ar putea justifica ca nu toate au fostocupate. Bun. Dar atunci de ce le-au cerut? Apoi, obisnuinta era cabanii economisiti din posturile neocupate sa fie impartiti, lafinele anului, celorlalti angajati. Pana la urma, posturilefinantate prin legea bugetului au provocat un cost fie ca au fostsau nu ocupate.
Chiar daca calculul pe care il facem astazi nu este perfect,cifrele sunt bazate pe legile bugetelor aprobate de-a lungulanilor. Iar aceste cifre arata ca din 2005 pana anul trecut numarulposturilor finantate de ministere au crescut cu 60.000. Sunt siministere care, in acest interval, si-au redus numarul de oameni.Insa numarul lor este insignifiant. De la Ministerul Culturii audisparut din schema de finantare din 2005 pana in 2009 saseposturi, de la Ministerul Comunicatiilor noua, de la MinisterulEducatiei 12. Justitia a pierdut si ea 424 de posturi, Sanatatea283, iar Transporturile 120. (Ministerul Apararii Nationale apierdut 3.541 de posturi finantate, dar Apararea este un cazspecial, data fiind reforma prin care a trecut). Pot fi comparateaceste scaderi cu angajarile facute de celelalte ministere? NumaiMinisterul Administratiei si Internelor si-a largit schema definantare din 2005 pana in 2009 cu 49.636 de posturi. Atunci nueste de mirare ca, daca in 2005 acest minister cheltuia cupersonalul 480 mil. euro, a ajuns sa cheltuiasca in 2009 1,38 mld.euro - sigur, aici adaugandu-se nu doar cresterea numarului desalariati, ci si a salariilor.
Ministerul Agriculturii si-a extins schema posturilor finantatecu 4.444 de posturi din 2005 pana in 2009. Rezultatul: crestereacheltuielilor cu personalul de la 31,5 mil. euro la 125 mil. euroin intervalul amintit.
De altfel, potrivit datelor Ministerului Finantelor,cheltuielile cu personalul in institutiile de stat au evoluat de la5,89 mld. euro in 2005 la 11,1 mld. euro in 2009.
In topul ministerelor care si-au extins schema se numaraMinisterul Finantelor, care a finantat in 2009 cu 6.428 de pozitiimai mult decat in 2005 (cu o crestere a cheltuielilor de personalde la 97 la 252 mil. euro in intervalul amintit).
ROMANIA LA RAPORT: TEMELE ANALIZATE DE ZF
Primariile au cheltuit anul trecut 4,3 miliarde de euro cusalariile functionarilor, de trei ori mai mult decat in 2004 lArbitrul pietei telecom, institutia care a cheltuit milioane deeuro pe masini, insa niciun euro pe avocati l Statul a alocatmiliarde de euro in ultimii ani pentru energie, dar companiile dinacest sector sunt un sac fara fund. Unde se duc banii? l Statulcheltuie mai mult cu jandarmii si cu politistii decat cu medicii sicu profesorii l Piata achizitiilor publice, 12 mld. de euro pe an.Contracte cu dedicatie si o factura umflata l MinisterulTransporturilor a avut 13 mld. euro in perioada 2005-2009. In ces-au dus banii daca nu se vad schimbarile? l Romania, o tara pecare in 20 de ani politicienii au trimis-o la coada EuropeiCentrale si de Est l Educatia are 7 mld. euro la dispozitie, detrei ori mai mult ca in 2005. Unde se scurg banii? l Cheltuielilecu salariile bugetarilor s-au dublat in cinci ani, peste putereaeconomiei l Statul plateste o divizie de 2.000 de responsabili cuPR-ul si comunicarea, care insa nu conving pe nimeni l Datoriapublica a crescut de patru ori in ultimii zece ani. Ne-amimprumutat insa doar pentru a plati salarii si pensii l Cum seprabuseste sistemul public de sanatate, dar banii alocati cresc dela an la an l Romania pierde 3 mld. euro anual din subventiilenecontorizate pentru agricultori si din piata neagra a alimentelorl Informatizarea: o investitie de peste un miliard de euro care nua imbunatatit eficienta administratiei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
