Storia

Talpeş, Bitdefender: Orice lider de business ar trebui să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: Cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?

25 iun 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Florin Talpeş, fondatorul şi CEO-ul furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, cel mai cunoscut brand românesc hi-tech la nivel internaţional şi cel mai mare producător local de software, spune că orice lider român de business, antreprenor sau executiv, ar trebui să adopte şcoala care l-a format, această iniţiativă putând deveni un program naţional de modernizare a sistemului de educaţie.

Talpeş atrage atenţia că primul beneficiar al educaţiei este chiar mediul de business, misiunea de a schimba în bine sistemul fiind a privatului, nu a statului. „Trebuie să punem osul la treabă“, spu­ne cel mai cunoscut antreprenor din IT.

Florin şi Măriuca Talpeş au ajuns cu Bitdefender la un business de 591 de milioane de lei anul trecut, în creştere cu 30%, 97% din această cifră fiind generată prin exporturi.

Astfel, Bitdefender este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti peste hotare. Activ într-un domeniu în care concurenţa pe forţa de muncă a ajuns la un nivel aproape de ne ima ginat, Tal peş spune că pre gă tirea viitoarelor ge neraţii de spe cia lişti nu mai este datoria sta tu lui, mediul privat fiind primul obli gat la acţiune.

„Un lucru pe care economia privată trebuie să îl facă este schim barea în bine a sistemului de educaţie de stat din Ro mâ nia. Economia privată este res pon sabilă de sistemul de educaţie de stat începând de la firul ierbii până la uni versităţi dintr-un simplu motiv, partea de talente este critică pentru antre pre nori, pentru orice business în general. Economia privată trebuie să înţeleagă că educaţia este problema ei. Se întâm plă lucruri, dar efectele sunt mici.“

Fiecare cu şcoala lui

Ca strategie, Talpeş lansează o idee. Fiecare antreprenor, fiecare lider de business ar trebuie să adopte o şcoală, poate chiar şcoala care l-a format.

„Adoptă o şcoală, acesta poate fi un pro iect naţional. Fiecare antreprenor a crescut undeva, fiecare executiv are o legătură emoţională cu şcoala în care s-a format. Întrebarea pe care fiecare lider din mediul de business ar trebui să şi-o pună este: Cum fac ca la şcoala mea media să crească de la 6,20 la 9?“

Talpeş spune că deja a iniţiat acest exerciţiu cu şcolile care l-au format pe el, inclusiv cu Liceul Avram Iancu din Brad (Hunedoara).

„Vorbind cu profesorii, am aflat că majoritatea co piilor talentaţi din zonă se duceau către alte şcoli. Dorinţa mea a fost ca liceul meu să devină un agent al schimbării în regiune, iar prin proiectele făcute alături de profesori rezultatele se văd. La final, este vorba despre copiii noştri, despre viitorul nostru. Trebuie să gândim ca industrii şi să punem osul la treabă pentru a schimba sistemul de educaţie de stat în bine.“

Presiunea se formează

Antreprenorul mai precizează că o altă intervenţie foarte necesară din zona privată este transferul de cunoştinţe de marketing către zona de educaţie foarte tehnică.

„În comunism nu aveam echipe de vânzări şi marketing, dar azi eşti mort fără aceste lucruri. De aceea trebuie să mergem în şcolile tehnice şi să-i învăţăm pe studenţi product management. În domeniul nostru, inovaţia ori este glo bală, ori nu este deloc, or cunoaşterea pieţei căreia i te adresezi te scuteşte de a inventa roata pentru a 50-a oară.“

Talpeş crede că toate aceste inter venţii private pot la final să pună presiune asupra întregului sistem de stat în sensul îmbunătăţirii acestuia, antre prenorul dând exemplu sistemul de sănătate.

„În sistemul medical, zona de servicii private a introdus un alt stan dard în piaţă, a arătat că se poate şi altfel, iar acest lucru a generat schimbări şi va forţa schimbări şi mai mari la stat. În educaţie, accesibilitatea la învăţă mântul privat este însă mai redusă, dar şi aşa vedem cum grădiniţele private impun un alt standard care mai departe va influenţa zona de stat.“

Trecerea de la outsourcing la brand

În ciuda evoluţiei de poveste pe care a înregistrat-o IT-ul, este vizibil totuşi faptul că domeniul s-a dezvoltat mai ales în zona de outsourcing, nu pe partea de proprietate intelectuală.

„Trecerea de la outsourcing la proprietatea intelectuală însă nu se poate face în absenţa finanţării pentru start-up-uri. La noi, toată finanţarea a fost prin bănci, iar băncile sunt cei mai mari adversari ai asumării de riscuri. Atunci, antreprenorii au avut un singur obiectiv, supravieţuirea, iar, din păcate, inovaţia nu vinde decât după un anumit timp. În acest context, energia ta se duce spre outsourcing, acesta fiind rezultatul lipsei de finanţare a acestui ecosistem.“

Talpeş mai spune un lucru. În timp ce în anii ‘90 lozinca statului era că piaţa este liberă să se guverneze, alegând astfel să nu intervină în sprijinirea indus triei de IT, în SUA se puneau la bătaie miliarde de dolari, de la nivel guver namental, pentru finanţarea ecosiste mului de IT.

Dincolo de acest lucru, sunt şi câteva particularităţi care au modelat antreprenorul român într-un anumit fel.

„În anii ’90 şi noi şi ţările din jurul nostru aveam alte probleme. La rândul lor, aceste dificultăţi economice au creat un mod de a gândi pe termen scurt, un anumit pragmatism. Abia în ultimii ani viziunea a început să vândă produsul în contextul în care până acum istoria ne-a învăţat că trebuie să obţinem rezultate imediate pentru a rezista. Muşchiul antreprenorial românesc s-a format în această logică a rezultatelor rapide şi a gândirii pe termen scurt.“

Cu o industrie IT în plină dezvol tare, România nu reuşeşte totuşi să facă transferul de digitalizare între mediul privat şi partea de administraţie, birocraţia, haosul din sectorul public fiind în continuare printre cele mai mari minusuri ale mediului de afaceri local.

„Principala piedică în digitalizarea administraţiei publice este puterea politică. Informaţia este putere iar digitalizarea este văzută acum ca o ame ninţare în unele cazuri. Vedem însă pri mării care vor digitalizarea şi altele care încă se opun acestui proiect. La final însă, presiunea din partea cetăţenilor va ajunge acolo şi va determina schimbări.“



 

O campanie Ziarul Financiar și Storia