♦ În programul numit „Valul renovării“ este prevăzut un buget de 2,17 mld. euro în scopul eficientizării energetice a fondului construit existent. La această sumă s-au mai adăugat ulterior 651 mil. euro, ajungându-se astfel la un buget de 2,82 mld. euro. Din acest total, 1,3 mld. euro sunt doar pentru blocurile de locuinţe ♦ În prezent sunt în derulare 1.581 de contracte de finanţare cu beneficiarii, spune Ministerul Dezvoltării ♦ Perioada de implementare a proiectelor finanţate prin PNRR se încheie pe 30 iunie 2026. Cele mai multe astfel de lucrări sunt în sectoarele 3, 4 şi 5, după cum reiese din statisticile ministerului.
Numeroase blocuri din Capitală se află în plin proces de reabilitare în această perioadă, companiile de construcţii instalându-şi schelele în mai multe sectoare pentru a eficientiza clădirile din punct de vedere energetic. Finanţările vin în cea mai mare parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ridicându-se la aproape 3 miliarde de euro, iar banii sunt împărţiţi între blocurile de locuinţe şi clădirile publice.
În sectorul 3, pe strada Nerva Traian, faţadele blocurilor au fost luate cu asalt de schelele firmelor de construcţii, pe care stau zeci de muncitori – români, dar şi străini.
„Aproape că nu mai ştiam unde e farmacia, nici nu se mai vede din cauza schelelor, au răscolit tot cartierul“, spune un cetăţean care cu greu a găsit intrarea în una din farmaciile de pe Nerva Traian.
Numele unor companii ca Palex Construcţii Instalaţii, Romco System, Sicor, General Management Construction Group, Trilenium, Concelex, Terra Gaz Construct, Drum Concept tronează pe panourile instalate pe şantierele de reabilitare. Dacă unele sunt firme sonore, cunoscute în piaţa construcţiilor, despre altele nu există multe informaţii publice. Cu excepţia Sicor, niciuna din aceste companii, regăsite pe câteva dintre panourile consultate în documentarea pe teren, nu a răspuns întrebărilor ZF referitoare la activitatea de reabilitare a blocurilor în Bucureşti şi la modul de derulare a lucrărilor.
„În acest moment derulăm lucrări de reabilitare termică în peste 20 de şantiere din municipiul Bucureşti. Cele mai multe dintre aceste lucrări au început la sfârşitul anului 2023. Majoritatea lucrărilor de reabilitare le derulăm astăzi în sectoarele 3 şi 6. Dar suntem prezenţi cu câteva lucrări şi în sectorul 5“, spun reprezentanţii Sicor, o companie de construcţii din Bucureşti deţinută de Constantin Panaitescu.
Sursele de finanţare pentru contractele în care este implicată Sicor sunt variate: fonduri PNRR, buget local, credite externe sau programe guvernamentale, iar compania face parte din mai multe acorduri-cadru aflate în derulare.
„Anul acesta avem în plan începerea a patru-cinci şantiere noi de reabilitare termică în sectorul 6. În medie, într-un şantier de reabilitare termică sunt prezenţi aproximativ 20-25 de muncitori, pe diverse categorii de lucrări şi specialităţi.“
Un proiect de reabilitare a unui bloc de locuinţe nu este lipsit de provocări, adaugă reprezentanţii Sicor, problemele fiind de natură variată: de la amplasamente grevate de sarcini (construcţii ilegale la parter, reclame pe faţade, antene radio şi GSM pe terase), spaţii limitate pentru organizarea de şantier, refuzul asociaţiilor de a executa anumite categorii de lucrări, plăţi întârziate sau eşalonate din cauza unor situaţii administrative (plăţi în tranşe pentru investiţiile cu credite externe, rectificări bugetare în timpul anului).
Cea mai mare parte a acestor reabilitări este finanţată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde, în programul numit „Valul renovării“, este prevăzut un buget de 2,17 miliarde de euro în scopul eficientizării energetice a fondului construit existent. La această sumă s-au mai adăugat ulterior 651 de milioane de euro, ajungându-se astfel la un buget de 2,82 miliarde de euro. O sumă de 1,3 miliarde de euro din acest total a fost alocată pentru blocurile de locuinţe, iar restul – 1,5 miliarde de euro – pentru clădirile publice.
Ministerul Dezvoltării, care gestionează aceşti bani, a elaborat două scheme de granturi pentru eficienţa energetică, una adresată clădirilor rezidenţiale multifamiliale (Axa 1) şi una adresată clădirilor publice (Axa 2), şi au fost lansate apelurile de proiecte în două runde de atragere de fonduri pe parcursul anului 2022. Prima rundă de atragere de fonduri a fost în perioada 1 aprilie-30 mai 2022, iar a doua în perioada 10 octombrie-23 octombrie 2022. Prima solicitare de plată pentru un proiect finanţat prin Valul Renovării din PNRR a fost autorizată în august 2022 şi a vizat reabilitarea şi eficientizarea termică a clădirii primăriei din Fălticeni, judeţul Suceava.
„Apelurile de proiecte au fost structurate pe operaţiuni, iar în prezent sunt în derulare un număr de 1.584 de contracte de finanţare cu beneficiarii. Pentru clădirile rezidenţiale multifamiliale au fost semnate 587 de contracte de finanţare în valoare de 6,3 mld. lei fără TVA, iar pentru clădirile publice au fost semnate 997 de contracte de finanţare în valoare de 6,8 mld. lei fără TVA. La nivelul municipiului Bucureşti, au fost încheiate 52 de contracte de finanţare în valoare de 1,6 mld. lei fără TVA“, au spus reprezentanţii Ministerului Dezvoltării (MDLPA), la solicitarea ZF.
Proiectele pentru care au fost încheiate contractele de finanţare din cadrul programului „Valul renovării“ se află acum în diferite etape de implementare, până la acest moment nefiind finalizat niciun obiectiv. Perioada de implementare a proiectelor finanţate prin PNRR se încheie pe 30 iunie 2026. Cele mai multe astfel de lucrări sunt în sectoarele 3, 4 şi 5, după cum reiese din statisticile ministerului. „Până la acest moment, pentru clădirile rezidenţiale multifamiliale au fost efectuate plăţi în valoare de 494,8 mil. lei inclusiv TVA. La nivelul municipiului Bucureşti, pentru acestea au fost efectuate plăţi în valoare de 382,8 mil. lei inclusiv TVA.“
La jumătatea lunii martie 2024, în Programul multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe erau incluse la finanţare 46 de obiective de investiţii în Bucureşti. Dintre acestea, 16 au fost incluse în 2023.
Pentru anul 2024, cererile de finanţare depuse pentru programul cu derulare în perioada 2024-2026 se află momentan în faza de analiză. „La nivelul MDLPA se derulează Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare“, au spus reprezentanţii serviciului Comunicare din cadrul Ministerului Dezvoltării.
Implementarea Programului naţional se realizează de MDLPA în colaborare cu autorităţile locale, prin primari, care se ocupă de coordonarea lucrărilor. Tot ei contractează firmele pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.
„Măsurile propuse pentru renovarea energetică trebuie să conducă la o reducere cu minimum 50% a consumului anual specific de energie finală calculat pentru încălzirea spaţiilor, precum şi la o reducere cu minimum 30% a consumului anual de energie primară totală, faţă de valorile calculate înainte de realizarea lucrărilor de intervenţie.“
Cea mai mare parte a finanţărilor pentru reabilitarea unei clădiri vine de la bugetul de stat (60%), în vreme ce restul este asigurat de bugetele locale sau de fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, atunci când este vorba despre un bloc de locuinţe.
„În anul 2024, prin Legea bugetului de stat nr. 421/2023 pentru anul 2024, au fost aprobate credite bugetare în valoare de 100 mil. lei şi credite de angajament pentru încheierea de noi contracte de finanţare în valoare de 371,9 mil. lei, pentru toate unităţile administrativ-teritoriale care au depus cereri de finanţare“, au adăugat reprezentanţii Ministerului Dezvoltării.
