♦ „Vara asta am simţit pentru prima dată că oamenii nu au mai fost aşa dornici să iasă ca altădată din cauza temperaturilor ridicate. Vânzările au scăzut în sezonul cald, a fost mai grav decât în verile din anii anteriori“, spune proprietarul unei cafenele ♦ Seceta şi căldura puternică au afectat recoltele de cereale şi legume din acest an din România, companiile încercând să compenseze prin investiţii în tehnologie şi diversificarea culturilor ♦ „E frumos aici şi iarna, mai ales de sărbători, când ar trebui să fie multă zăpadă. Nu a mai fost în ultimii ani şi e păcat, pentru că oamenii asta căutau când veneau la noi“, spune proprietarul unei pensiuni din Bucovina.
„Vara asta am simţit pentru prima dată că oamenii nu au mai fost aşa dornici să iasă ca altădată din cauza temperaturilor ridicate. Vânzările au scăzut în sezonul cald, a fost mai grav decât în verile din anii anteriori. Cine are chef să bea cafea când afară sunt 38-40 de grade?“
Este confesiunea unui antreprenor din HoReCa, proprietar de cafenea în Bucureşti, la sfârşitul verii, realizând astfel că încălzirea globală a ajuns mai aproape de el, influenţându-i afacerea.
Încet-încet, de la mare la mic şi invers, fiecare business ajunge să contorizeze efectele unui fenomen despre care auzim vorbindu-se zi de zi, considerându-l încă prea departe cât să conteze. Este însă oare aşa?
„Pierderile economice sunt asociate cu daunele produse de fenomenele meteorologice extreme care pot fi măsurate prin valoare monetară. Comparativ cu perioada preindustrială, valurile de căldură sunt în prezent mai frecvente, mai intense şi au o durată mai mare. Iar acest lucru este observat la scară globală. Deoarece ne aşteptăm ca în continuare fenomenele extreme să se intensifice, pierderile economice asociate acestora vor continua să crească până în 2030. Prin urmare, costurile pentru industria asigurărilor pot creşte semnificativ“, spune climatologul Bogdan Antonescu.
Dincolo de pierderile economice, indicatorii care pot fi utilizaţi pentru a contoriza efectele fenomenelor extreme sunt costurile pentru sănătate, pentru agricultură, pentru industria asigurărilor, pentru infrastructură şi costurile pentru adaptare şi mitigare.
Fenomene extreme precum furtunile din timpul verii, care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens, precipitaţii abundente, descărcări electrice şi tornade, dar şi valurile de căldură, perioadele cu secetă şi incendiile de vegetaţie îşi pun amprenta asupra evoluţiei businessurilor din diferite domenii.
„Creşterea temperaturilor şi schimbarea regimului precipitaţiilor pot avea un impact semnificativ asupra producţiei agricole. Pierderile de recolte, creşterea costurilor de irigaţii şi necesitatea de a adopta practici agricole mai rezistente la schimbările climatice sunt aspecte importante de luat în considerare.“
Seceta şi căldura puternică au afectat recoltele de cereale şi legume din acest an din România, companiile încercând să compenseze prin investiţii în tehnologie şi diversificarea culturilor. În 2022, culturile de toamnă au fost cele mai afectate de secetă şi, pentru prima dată în trei decenii, producţia de grâu a depăşit-o pe cea de porumb. Mai mult, cu o recoltă de 8 milioane de boabe de porumb, România a căzut de pe prima pe a treia poziţie în topul UE al celor mai mari producători de porumb. Agricultura este aşadar unul dintre sectoarele economice cele mai vulnerabile la schimbările climatice, care pot duce la o reducere a productivităţii agricole, din cauza modificării tiparelor de precipitaţii, a creşterii temperaturilor, a scăderii fertilităţii solului şi a apariţiei unor noi dăunători şi boli.
„Industria agricolă şi cea de asigurări sunt două dintre sectoarele care resimt cel mai rapid efectele schimbărilor climatice, din cauza vulnerabilităţii la condiţiile meteorologice extreme. Seceta prelungită şi alte fenomene meteo legate de schimbările climatice au provocat pierderi semnificative pentru agricultura românească şi, din păcate, aceste pierderi vor continua în viitor.
Fără investiţii semnificative în sectorul de irigaţii, protejarea biodiversităţii şi echipamente moderne, impactul asupra agriculturii în următorii ani este foarte mare. În acelaşi timp, multe din aceste soluţii necesită utilizarea adesea în exces de resurse cum ar fi energia electrică şi apa, unde avem nevoie de soluţii sustenabile, nu doar eficiente“, spune Ciprian Stănescu, preşedinte şi CEO al Social Innovation Solutions, organizaţie activă în sustenabilitate, impact social şi inovaţie.
Efecte în lanţ
De asemenea, sectorul energetic, în special cel bazat pe combustibili fosili, se confruntă cu presiuni semnificative pentru a se adapta la normele de mediu mai stricte şi la cererea în creştere pentru energie regenerabilă.
„În afară de acestea, în România, ne putem aştepta pe termen mediu la provocări legate de industria ospitalităţii – de la valuri de căldură crescute la micşorarea sezonului de schi. Silvicultura şi pescuitul sunt afectate deja de modificările habitatelor naturale şi pierderea biodiversităţii“, adaugă Ciprian Stănescu.
Turismul este astfel un alt sector economic foarte afectat de schimbările climatice, care pot duce la fenomene localizate sau regionale ce determină o reducere a atractivităţii turistice a anumitor destinaţii, din cauza evenimentelor meteorologice extreme (inundaţii, incendii), a creşterii nivelului mării şi a deteriorării mediului. Există chiar pericolul blocării turiştilor în locuri în care aceştia sunt surprinşi de evenimentul climatic.
Operatorii staţiunilor de schi din Europa au spus de mai multe ori că se tem că încălzirea globală va duce la dispariţia iernilor reci, pline de zăpadă. Veştile sunt rele şi pentru orăşelele de munte din ţări ca Italia, Austria şi Elveţia, care se bazează pe turismul de iarnă pentru venituri. Dacă staţiunile de schi nu se vor mai putea baza pe zăpadă naturală în iarnă, singura opţiune este zăpada artificială, fără de care multe dintre acestea nu ar putea supravieţui.
„E frumos aici şi iarna, mai ales de sărbători, când ar trebui să fie multă zăpadă. Nu a mai fost în ultimii ani şi e păcat, pentru că oamenii asta căutau când veneau la noi“, spune proprietarul unei pensiuni din Bucovina.
La fel de puternic afectată în mod direct de schimbările climatice este şi infrastructura. Fenomenele extreme pot duce la deteriorarea drumurilor, a căilor ferate, a podurilor, a magistralelor de curent sau de apă. Prin modificarea rutelor de transport, a accesului la utilităţi sau prin dificultatea deplasării personalului, costurile unei companii cresc. Mai mult, tot în legătură cu impactul asupra mediului, firmele sunt acum atente şi la emisiile de CO2.
„Sunt clienţi care vor să meargă spre transportul intermodal, maritim – datorită costurilor şi a posibilităţii de reducere a amprentei de CO2“, spunea recent Flavius Creţ, country logistic manager la Ekol International Logistics.
Asigurările sunt un alt sector economic direct afectat de schimbările climatice, care pot duce la creşterea costurilor ca urmare a majorării riscurilor de pierderi atât ca intensitate, cât şi ca frecvenţă.
„La riscuri similare sunt supuse şi clădirile, utilajele sau alte investiţii în active fizice ale unei companii sau instituţii. În plus faţă de riscurile fizice, schimbările climatice prezintă şi riscuri de tranziţie. Aceste riscuri sunt legate de costurile de adaptare şi de tranziţie către o activitate economică mai rezilientă în faţa acestui tip de evenimente sau investiţiile necesare pentru adoptarea un comportament economic diferit pentru ca organizaţia să devină mai sustenabilă în general“, spun reprezentanţii ONG-ului Ecoteca.
Ce e de făcut?
Pentru a face faţă acestor provocări, companiile trebui să dezvolte planuri şi alternative pentru continuitatea afacerii:†capacitatea de a reloca producţia cât mai rapid – inclusiv lanţurile logistice din amonte şi aval: furnizori, depozite, capacităţi de manipulare şi transport –, dezvoltarea de produse şi metode de producţie mai puţin vulnerabile la fenomene meteorologice, integrarea sau, dimpotrivă, dislocarea unor părţi mai expuse ale fluxului de producţie astfel încât să poată fi „reasamblate“ cât mai rapid şi mai puţin costisitor în caz de nevoie.
Dincolo de toate aceste efecte economice însă, valurile de căldură au impact direct asupra sănătăţii şi pot duce la scăderea calităţii aerului şi chiar la efecte psihologice. De asemenea, mortalitatea asociată cu valurile de căldură este în creştere.
„De exemplu, un studiu din 2023 a arătat că, în 2022, în Europa au fost 62.862 decese (în perioada 30 mai - 4 septembrie) asociate valurilor de căldură şi temperaturilor extreme. Vor exista astfel şi pierderi de capital uman, nu numai prin pierdere de vieţi omeneşti, ci şi prin migraţia fortaţă“, mai spune Bogdan Antonescu.
În aceste condiţii, guvernele şi companiile trebuie să investească în măsuri de adaptare şi reducere a emisiilor pentru a face faţă schimbărilor climatice. Aceste investiţii pot include promovarea energiei regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. Tranziţia la energia regenerabilă necesită însă investiţii semnificative în noi tehnologii şi infrastructură, ceea ce duce la creşterea preţurilor, putând avea un impact negativ asupra performanţelor unei companii.
„În România, în următorii ani, vom observa o schimbare în regimul precipitaţiilor. De exemplu, va scădea numărul zilelor cu precipitaţii, însă va creşte cantitatea de precipitaţii. Această schimbare favorizează apariţia inundaţiilor rapide (flash-floods). Va creşte de asemenea frecvenţa de apariţie, intensitatea şi durata pentru unele fenomene extreme. Acest lucru este clar în cazul valurilor de căldură care vor deveni mai frecvente şi cu durată mai mare în special în sudul României. Iar impactul valurilor de căldură va fi amplificat în zonele urbane.“
Pentru alte tipuri de fenomene extreme, cum ar fi grindină de mari dimensiuni sau vânt intens, sunt studii care arată că frecvenţa de apariţie va creşte în România spre sfârşitul secolului, în special în jumătatea de nord a României.
„Tabloul climatic prezentat de BNR pentru finalul anului 2022 indică o pondere relativ redusă, între 7% şi 20%, a expunerilor băncilor la riscurile fizice de tipul secetă sau inundaţii“, spune Iuliana Tiba, director Mediu Social şi Finanţare cu Impact Pozitiv în cadrul BRD Groupe Societe Generale, entitate implicată în organizarea Climate Change Summit, cel mai mare eveniment din Europa Centrală şi de Est dedicat schimbărilor climatice.
Oportunităţi din dezastre
Totuşi, nu trebuie omise oportunităţile care apar din aceste provocări climatice. Industria energiilor regenerabile, producţia hidrogenului, companii care inovează pe zona de decarbonizare sau economie circulară sunt câteva exemple.
„Ne aflăm în poziţia privilegiată de a oferi soluţii în probleme majore la nivel global, precum încălzirea globală şi deficitul de energie verde, prin intermediul serviciilor şi al produselor pe care le punem la dispoziţia clienţilor“, spunea, în urmă cu câteva luni, Iulian Nedea, cofondatorul producătorului de centrale electrice fotovoltaice Simtel Team.
Compania românească a finalizat recent prima fază a unui parc fotovoltaic cu o putere instalată totală de 1,7 MWp. Este doar un exemplu de business care a văzut în schimbarea climatică o oportunitate.
„Cu două tăişuri, investiţiile în tehnologii verzi pot creşte costurile pentru companii şi, implicit, pentru consumatori, dar în acelaşi timp pe termen mediu şi lung vor avea, cel mai probabil, un efect pozitiv“, spune Ciprian Stănescu, CEO la Social Innovation Solutions.
În afară de zonele rurale, de coastă şi impactul în agricultură, energie sau turism, crizele climatice din viitor se vor resimţi foarte puternic în oraşe, care acţionează adesea ca insule de căldură ce afectează sănătatea publică.
România s-a încălzit
Temperatura medie anuală a crescut în România cu aproximativ un grad Celsius, potrivit datelor analizate din statisticile disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Au fost selectate date aferente mai multor staţii meteorologice din ţară, deoarece fiecare regiune are un specific, în funcţie de zona geografică în care se află.
Încălzirea globală este unul dintre subiectele fierbinţi ale acestui secol, care ia amploare şi care duce la o preocupare tot mai mare pentru aspecte care ţin de sustenabilitate, alături de probleme precum reciclarea, poluarea, consumul de energie sau risipa alimentară. Statele sunt încă departe de progresul necesar pentru limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris.
