Stimate domnule guvernator, stimaţi bancheri, antreprenori şi executivi,
Mulţumesc foarte mult pentru onoarea de a fi astăzi în faţa dumneavoastră într-un loc încărcat de istorie.
Mulţumesc fondatorilor, managerilor şi colegilor de la Ziarul Financiar şi din fostul trust MediaPro, care mi-au oferit şansa de a lucra cu ei, de la care am învăţat multe.
Mulţumesc BNR, profesorilor, antreprenorilor şi executivilor cu care am lucrat, partenerilor ZF.
Nu-mi amintesc prima zi de şcoală foarte bine, dar îmi amintesc mult mai bine prima zi la Ziarul Financiar şi am evocat asta de multe ori. În februarie 1999, am intrat în redacţia ZF şi parcă era Occidentul la care visam cu toţii şi încă visăm. Era un ziar înaintea timpului său.
Timpul a trecut, dar tensiunea şi frumuseţea meseriei de jurnalist au rămas la fel.
În 1998 -1999, eram în căutări ca ţară şi noi ca ziar. Am ales un drum. Toţi ne întrebăm azi cum putem să avansăm, să accelerăm pe acest drum.
Dar pentru a avea o direcţie, ne trebuie un sens: cine suntem, de unde venim? S-a vorbit şi se vorbeşte enorm, inclusiv astăzi, de tehnologie, de puterea de calcul, de AI, de roboţi, inteligenţă artificială. Lumea e într-adevăr altfel astăzi, pe baza tehnologiei. Dar eu cred şi reiau, astfel, iată, această idee a singularităţii, evocată şi pe prima pagină a suplimentului nostru aniversar de astăzi, că România are o şansă unică de acum încolo.
Cred că trei forţe ale lumii vor fi din ce în ce mai puternice, mult mai puternice decât până acum, iar România are avantajele sale în acest nou context: geologia, geografia şi biologia - ştiinţele vieţii despre om, animal, plantă. Iată, am spus astăzi că voi vorbi despre cum putem avansa, cum putem accelera dezvoltarea economiei. În opinia mea, trebuie să ne întoarcem acolo de unde suntem ca să vedem unde mergem. Iată Dunărea, maiestuoasă, care defineşte împreună cu Munţii Carpaţi acest spaţiu al nostru. (slide 2 – n. red.)
Dar care este tabloul economiei româneşti, unde suntem? Iată o analiză extrasă din studiul „Capitalul privat românesc în economie“ (slide 3 – n. red.). Acesta este tabloul economiei româneşti. În stânga sunt fabricile. Din 27 de CAEN-uri industriale, 24 sunt dominate de capital străin. În afară de trei sectoare şi anume industria agroalimentară, industria mobilei şi fabricarea de medicamente. De asemenea, în IT românii sunt majoritari. În rest, unde sunt românii? Românii deservesc această „fabrică“ cu servicii de cazare, cu hoteluri, cu restaurante, domină agricultura, construcţiile, transporturile, serviciile de sănătate sau publicitate.
Putem creşte de aici? Eu zic că da.
Ponderea capitalului privat românesc: avem 60% capital străin în economie privind ca pondere în cifra de afaceri. Dar iată un fapt: avem o energie aparte în Subcarpaţi şi dacă privim companiile din Moldova: Bacău, Neamţ, Suceava, amintesc de Dedeman, Altex, Autonom, Kober, FAN Courier, apoi cobor şi mă uit inclusiv până în Vâlcea, chiar dacă cifra de afaceri este mai mică pe judeţe, de acolo vine vâna spiritului antreprenorial românesc de astăzi. (slide 4 – n. red.) În Vâlcea 8 din primele 10 companii ca cifră de afaceri sunt companii antreprenoriale – nicăieri nu mai este aşa: Damila, Boromir, Diana, Annabella sau Nurvil.
Toată lumea întreabă când ajungem la 30.000 euro PIB per capita. Nu vă dau un răspuns în slide-uri, deşi v-am anunţat că asta discut, dar vă spun: cu 6% pe an creştere, dacă leul rămâne stabil faţă de euro sau se depreciază puţin, în 2035, suntem la 30.000 de euro. Cu 6%, deci avem nevoie de mai mult de 5%.
Dar dincolo de cifre, noi ne avem pe noi. Nu uitaţi să respiraţi, nu uitaţi să vă bucuraţi de frumuseţe. Iată o fotografie din piaţa centrală a oraşului Râmnicu Vâlcea, noiembrie 2023. (slide 5 – n. red.) Elveţia sau România? Este o bucurie să vezi un oraş încărcat de istorie – capitala lui Mircea cel Bătrân.
Noi ne avem pe noi, avem Dunărea, avem frumuseţea. Haideţi să mai uităm aceste cifre şi să ne bucurăm de ceea ce suntem şi de ceea ce putem face şi ce am făcut în anii aceştia. „L’important c’est la rose...“, cum spune versul cântecului francez şi bucuria aceasta, frumuseţea aceasta să ne însoţească mereu în ceea ce facem noi în activitatea de zi cu zi.
Mulţumesc încă o dată. La mulţi ani, Ziarul Financiar!
► Să lucrezi la Ziarul Financiar e un privilegiu. E un privilegiu să cunoşti atâţia oameni, să aibă încredere în tine ceilalţi, astfel încât să poţi să ajungi la un reper temporal cum este ZF 25 de ani.
► Misiunea jurnalistului este să îndrepte lumea, să o facă mai bună. Este singurul om plătit să facă un bine practic prin întrebări, prin a pune în faţa celor care te conduc o oglindă. Printre gardienii acestui bine comun sunt şi jurnaliştii.
► Vor urma nişte ani foarte buni pentru România. Avem de partea noastră, în primul rând, natura. Ce trăim în ultimii ani ne arată că trei forţe conduc lumea – geologia, geografia şi biologia. De acum înainte, cu mai multă forţă, aceste trei coordonate vor aşeza lumea. România are şansa de a beneficia de o poziţie geografică, geologică şi biologică bună.
