Deşi nu a figurat pe agenda oficială a summitului UE de la Bruxelles, problema Greciei, stat aflat în pragul falimentului, a inflamat din nou discuţiile, în centrul criticilor întrând Germania, ţară care a propus ca statul elen să fie pus sub tutela bugetară a UE.
"Procesul de recuperare din Grecia nu pate fi dus la capăt decât de greci, democratic. Nu se poate pune problema ca vreun stat să se afle sub tutelă", a declarat Sarkozy la finalul summitului, adăugând că această măsură nu ar fi "deloc rezonabilă, democratică sau eficientă", scrie Financial Times. Şeful statului francez a asigurat că şi Merkel este de acord cu el. Plasarea sub tutelă bugetară a Greciei "nu a fost o poziţie apărată de cancelar", a afirmat Sarkozy. Totuşi, Merkel a atenţionat că apreciază în continuare că Grecia are nevoie de monitorizare strictă pentru a se asigura că respectă obiectivele stabilite în acordurile de bailout, iar eşecurile repetate ale Atenei de a im-plementa reformele convenite sunt un garant al unor intervenţii mai intense.
"Grecia este un caz special. Tre-buie să implementeze programele în totalitate", a spus cancelarul german.
Propunerea controversată vine din partea ministrului german de finanţe Wolfgang Schauble şi a fost prezentată pentru discuţii în cadrul unui forum al înalţilor funcţionari ai statelor zonei euro. Această propunere cere ca un comisar - cuvânt cu conotaţii istorice pentru Germania, să fie desemnat special pentru a supraveghea politica guvernului grec. Comisarul ar avea drept de veto asupra deciziilor bugetare dacă acestea nu sunt conforme cu angajamentele ţării în faţa creditorilor. Propunerea prevede, de asemenea, ca Atena să îşi aloce veniturile "înainte de toate" către plata datoriilor, în special către plata dobânzii împrumuturilor.
Ideea a fost primită cu indignare de Grecia şi alte state europene. Pre-mierul Luxemburgului Jean-Claude Juncker a apreciat propunerea ca "inacceptabilă", iar cancelarul austriac Werner Faymann a numit-o "insultătoare". Numai Belgia, Olanda şi Sue-dia au susţinut propunerea germană.
Premierul danez Helle Thorning-Schmidt, care a preluat curând preşedenţia UE, a atenţionat că Bruxelles-ul va apăra cu orice preţ Grecia împotriva oricărui atac asupra democraţiei.
Ministrul de externe al Luxemburgului Jean Asselborn a mers mai departe declarând că "nu este în regulă că politicienii germani spun că avem nevoie de comisari şi că Grecia ar trebui pusă sub supraveghere. Cea mai mare ţară din UE, Germania, ar trebui să fie mai atentă".
Atena se află în stadiul final de negocieri cu reprezentanţii deţinătorilor privaţi de obligaţiuni elene în privinţa stabilirii unui plan de reducere a datoriilor uriaşe. Planul prevede ca investitorii privaţi să suporte pierderi de 50%. De ajungerea la un acord creditorii internaţionali ai Greciei au condiţionat acordarea de noi fonduri în cadrul celui de-al doilea pachet de bailout, de 130 miliarde euro. Fără aceşti bani, Grecia riscă să intre în default în martie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
