Corina Vasile, director general ANIS România şi fost redactor-şef, Ziarul Financiar (2000-2002)
Am lucrat cu Ilie Şerbănescu în perioada de început a ZF, când dumnealui era director editorial.
Discuţiile din şedinţele de redacţie erau lungi şi animate, pentru că Ilie Şerbănescu avea un spirit viu şi un verb ascuţit, care s-a păstrat aşa în toţi anii care au urmat. Şi avea şi plăcerea şi îngăduinţa să dezbată idei cu cei din jurul său, oricât de tineri şi neexperimentaţi.
Puteai să nu fii de acord cu opiniile domniei-sale, dar să apreciezi nivelul conversaţiei şi această atitudine colegială care l-a făcut mereu un interlocutor excelent.
Exact aşa cum îl ştiam l-am regăsit şi la ultima noastră întâlnire, când am sărbătorit la ZF Live 25 de ani de la prima ediţie a Ziarului Financiar.
acad. Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal:
Plecarea dintre vii a lui Ilie Şerbănescu este o ştire foarte rea pentru toţi cei care l-au cunoscut îndeaproape şi l-au respectat. A fost unul dintre artizanii Societăţii Române de Economie (SOREC), s-a numărat printre cei mai activi şi ascultaţi promotori ai dezbaterilor publice privind tranziţia economică. A fost un analist de frunte. Onest, lucid, mergând la esenţa faptelor, nu s-a sfiit să spună lucrurilor pe nume. Pentru el, o economie liberă nu semnifică dispariţia sectorului public şi credinţa că piaţa rezolvă orice, o viziune ce este şi a mea. Am avut şi opinii diferite în anumite chestiuni, dar am căutat să îi înţeleg argumentele. Am fost colegi în al doilea guvern Ciorbea şi cunosc momente când a apărat interesul naţional cu dârzenie. Un patriot ca şi regretatul nostru prieten Vasile Pilat, a înţeles că Uniunea Europeană şi parteneriatele strategice nu semnifică dispariţia intereselor naţionale. Va fi mereu în memoria mea ca un OM BUN. Să se odihnească în pace.
Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR:
L-am cunoscut după 1989. Ca persoană privată era un om plăcut şi surprinzător de sentimental. Dacă îmi amintesc bine, avea un răţoi după care a suferit foarte mult când pasărea a murit. Ca economist a susţinut privatizările, atunci când a fost ministru în guvernul Ciorbea. Ulterior s-a schimbat foarte mult şi a adoptat un discurs global-conspiraţionist, atribuind sistemului nostru bancar un rol negativ. În ultimii ani a văzut România tot mai mult ca pe o „colonie“ a unui centru străin. Dumnezeu să-l odihnească!
Doru Lionăchescu, preşedinte,
BT Capital Partners, board member, Salt Bank (a fost la începutul anilor ’90 primul redactor-şef al săptămânalului economic Capital):
Ilie Şerbănescu domina autoritar dezbaterea publică pe teme economice de peste un sfert de veac, cu acelaşi aplomb, cu acelaşi curaj al opiniei personale tăioase şi cu aceeaşi dezinvoltură intelectuală de invidiat. Eu l-am prins deja bine ancorat în presa românească atunci când abia desluşeam tainele capitalismului la începutul anilor ’90 şi mă acompaniază profesional de la distanţă şi astăzi. Pentru mine, dl Ilie Şerbănescu e prototipul jurnalistului dedicat, integru şi neconformist, al analistului curios şi sceptic, al condeierului talentat, capabil să explice teme complicate pe înţelesul oricui, fără înflorituri inutile şi fără fanfaronadă academică. Domnia sa aparţine unei specii jurnalistice cu care rezonăm dar care este, din nefericire, pe cale de dispariţie.
Cristian Păun, profesor, Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti
Ilie Şerbănescu a fost unul din economiştii importanţi ai perioadei de tranziţie. Cu o teză de doctorat pe problema corporaţiilor transnaţionale (pe care a şi publicat-o în 1978), s-a format şi s-a apropiat foarte mult de domeniul relaţiilor economice internaţionale, a comerţului internaţional şi investiţiilor internaţionale. La începutul tranziţiei, a fost unul dintre cei aflaţi în centrul deciziilor privind reformele economice ale acelor ani, mai ales în zona privatizării şi deschiderii economiei către capitalul străin şi comerţul internaţional. Viziunea sa şi-a pus amprenta asupra evoluţiei României din acei ani. În ultimii ani însă, punctele sale de vedere şi poziţiile publice s-au schimbat radical, vâzând în capitalul străin, mai degrabă, un factor destabilizator pentru economia naţională, cu efecte mai degrabă negative. Dintr-un promotor, destul de moderat însă, al libertăţii economice, liberului schimb, dezvoltării prin investiţii şi acumulare de capital, Ilie Şerbănescu s-a repoziţionat în tabăra naţionaliştilor şi suveraniştilor, promovând un izolaţionism greu de argumentat economic. Prin dispariţia sa, spaţiul public pierde o voce articulată şi serioasă care a provocat mereu la reflecţie şi la dezbatere. Analizele sale au incitat mereu şi au generat reacţii pe potrivă şi consistente, din partea tuturor celor care l-au citit şi l-au avut partener în discuţii şi dezbateri publice. Dumnezeu să îl odihnească!
A consemnat Răzvan Botea
