ZF Pharma

Producătorii de medicamente: În perioada de criză am fost nevoiţi să ne reorientăm către pieţe din SUA, UE şi Asia

30 sep 2014 Autor: Andrei Cîrchelan

„În perioada de criză, în special începând cu 2009, a trebuit să ne reorientăm şi să încercăm să prindem piaţă în anumite zone din lume, cu potenţial de consum, SUA, UE, dar fără a neglija Asia. În aceste trei zone Antibiotice a găsit resursa principală de creştere de cinci ori a exportului în această perioadă“, a declarat Ioan Nani, director general al producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi, companie controlată de stat.

El a fost prezent la evenimentul ZF Pharma Summit 2014, organizat în parteneriat cu Vodafone, ARPIM, LAWG, ADRFR, Terapia Ranbaxy, Polisano, Şerban & Musneci, Antibiotice, Roche, Opel, Ionescu Sava, MedLife, Gruia Dufaut, Easi, Farmexpert şi APMGR.

Ieşirea pe pieţele externe e şi un proiect al Polipharma Industries, cea mai nouă fabrică de medicamente ridicată în România, care este parte din grupul Polisano. Tudor Iureş, directorul general al Polipharma, a arătat că unitatea a în­sem­nat o investiţie de aproape 60 mil. euro, atât în secţia de generice, cât şi în cea de oncologice injectabile.

„Vom produce, începând cu anul viitor, flacoane şi seringi umplute. Munca la această secţie a început în urmă cu trei ani. (…) Ne dorim în primul rând să vindem în piaţa locală şi următorul pas va fi piaţa internaţională. Capacităţile previzionate sunt aproape pline“, a declarat Iureş, adăugând că Polipharma va atinge anul acesta afaceri de circa 15 mil. lei, cu previziuni de 40 mil. lei în 2015.

La celălalt capăt al lanţului din industria de medicamente, farmaciile se confruntă în această perioadă cu riscul liberalizării pieţei, ceea ce ar însemna că numărul de farmacii nu ar mai fi stabilit prin lege şi oricine şi-ar putea deschide un astfel de business.

„România nu e pregătită pentru liberalizare. Nu suntem o excepţie, ci într-o poziţie în care se află marea majoritate a ţărilor UE. (…) A existat acest exerciţiu de liberalizare în Ungaria de exemplu, care în 2010 a liberalizat şi au apărut farmacii cu mult peste numărul sustenabil. Acestea nou-create, cu 40% în plus, au dat faliment, ceea ce a determinat pierderi de bani pentru pacienţi şi asigurători de sănătate. Ungaria a decis să reintroducă criteriul demografic după un dezastru financiar şi a ajuns cu un număr mai mic de farmacii“, a spus Robert Popescu, preşedinte al ADRFR, Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici.

Cu toate acestea, în distribuţie şi retail, managerii sunt optimişti şi spun că se pot face în continuare bani.

„Nu contează dacă sistemul e liber sau închis. Dacă eşti bun şi ştii ce faci, rezişti. În industria farma, bine structurată, se pot face bani în continuare. Jucătorii rămaşi au experienţă şi ştiu ce au de făcut“, a declarat Octavian Iacob, director general al Polisano.

 

Panos Alexakos, Head Central and Eastern Europe, Novartis Pharmaceuticals

Lucrurile nu arată foarte bine pe viitor. Popu­laţia va creşte şi va îmbătrâni, ceea ce înseamnă că vor fi mai mulţi pacienţi. Bolile cronice vor avea o cotă mai mare în totalul afecţiunilor, adică vor reprezenta cam 70% până în 2025.

Investiţiile în sănătate va trebui să se dubleze în acest interval. Analiştii au venit cu două scenarii, unul brutal, iar altul inovativ. În cel brutal vedem o încetinire a creşterii economice, utilizarea incorectă a noilor tehnologii în sănătate şi reduceri disproporţionate a cheltuielilor în inovaţie.

Al doilea scenariu este cel inovativ în care aducem medicamente şi dispozitive noi în piaţă, iar pacienţii coplătesc mai mult din propriul buzunar. Astfel, se va schimba modelul de business. La Novartis, vom trece de la şase la trei unităţi de business. Este vorba despre o abordare mai concentrată, pe trei divizii, una farma, una de afecţiuni oftalmologice şi alta de generice.

Ce contează pentru noi este o serie de factori, dar cele mai importante sunt reglementările clare, bazate pe evidenţe, pe un dialog între sectorul privat şi cel public. Când eşti o companie farma şi cauţi teren de investiţie sau de lansat produse, acestea sunt elementele care contează cel mai mult.

Investim în România în speranţa că lucrurile se vor schimba şi vom colabora mai bine cu autorităţile locale.

 

Petru Crăciun, directorul general al Cegedim

Cred că după această perioadă de criză piaţa locală tinde să urmărească fenomenul de convergenţă a preţurilor din UE, cu toate elementele asociate, creşterea preţurilor în monedă locală, deficit comercial, dar cu stabilitate a costului în euro. Privit din avion, totul e bine şi frumos în piaţa farma şi cred că asta e şi percepţia unei părţi a publicului şi a decidenţilor. Numărul de produse pe brand, care arată primul semn de întrebare, a scăzut în această industrie, cunoscută ca inovativă şi dinamică. Numărul de concentraţii şi forme far­maceutice s-a restrâns din cauza constrân­ge­rilor de mai multe feluri. Nu există o mo­da­litate administrativă ca să rezolvăm nevoile de sănătate. Cunoaştem foarte bine genul de com­plexităţi care ne împiedică să vedem evo­luţia pe termen mediu şi lung. Facem estimări, dar a avea produsul în locul şi pacientul anu­me e cu totul altceva. Nu trebuie să rezolvăm noi pro­ble­mele de sănătate ale unei ţări. Ca busi­ness, tre­buie să livrăm in­stru­men­tele ne­ce­sare pen­tru această rezolvare. Autorităţile au rolul de a asigura un cadru bun pentru li­vrarea instru­men­telor respective, iar noi trebuie să ne îndreptăm spre studierea şi întâmpinarea cererii.

Avem nevoie şi de originale şi de generice. Ambele zone în care figurează cele două grupe de companii şi cele două asociaţii de resort au motive să promoveze o creştere, dar acest lucru trebuie să se facă într-un mod care să încurajeze rezultatul final la pacient.

 

Ovidiu Wencz, director general, Farmaciile Dona

Rata de mortalitate în rândul farmaciilor independente e mult prea mare din cauza vicisitudinilor unui sistem greu de gestionat chiar şi pentru lanţurile mari. Sunt circa 1.200 farmacii din lanţuri şi aproximativ 6.000 independente. Acestea din urmă sunt acolo, îşi cunosc clienţii şi nu vor muri aşa de uşor. Suntem departe de momentul respectiv. Piaţa farmaciilor are o valoare de aproximativ 2 mld. euro, lanţurile fac aproximativ jumătate, cealaltă jumătate fiind a farmaciilor independente. Totuşi, trendul este de creştere a numărului farmaciilor de lanţ naţional sau local, care se extind în detrimentul celor independente. Am avut credinţa că înţelepciunea va prevala la nivelul guver­nan­ţilor, punând cifre clare în faţă legate de impactul liberalizării, repercusiuni trecute prin filtrul celor de la Finanţe. . Răspunsul este crea­rea unui mediu corect de concurenţă, cu o marjă de profit de 1-3%, în care să fie protejat cel slab, farmaciile mici, pentru că lanţurile mari se pot proteja singure.

Pe viitor, pacientul nu va mai fugi la 7.000 de farmacii, va fugi la 10.000 de farmacii, pentru că nu va găsi medicamentul necesar. Iar sourcing-ul de marfă nu se va dubla pentru că numărul de farmacii se va dubla. Un tânăr farmacist, care nu poate veni cu 100.000 de euro pentru a deschide o farmacie,  se duce cu un plan de afaceri la bancă şi poate obţine finanţare. Totuşi, dacă nu reuşeşte să obţină finanţare, nu va rămâne lipsit de ocupaţie.

 

Producţia de medicamente: tendinţe şi provocări
 

Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale

Nu prea mai respectăm mare lucru în România. Bariera de intrare în zona de producţie de medicamente devine foarte ma­re în zona de generice şi enorm de mare în zona medica­men­telor originale. Suntem departe de medicamen­tele ori­gi­nale. Văd că încep să apară din ce în ce mai multe linii de fa­bri­caţie în China, India, Coreea, dar în România nu am mai in­spectat o nouă fabrică de medicamente. Ultima a fost Polifarma, una dintre cele mai dotate din România. Mai e un trend, au început să fie multe medicamente falsificate. Încet, încet, nu neapărat în România, falsificarea şi comerţul ilicit de medicamente încep să devină similare traficului de droguri ca profitabilitate.
 

Dragoş Damian, CEO al Terapia Ranbaxy

Dacă se doreşte dezvoltarea acestei industrii, dacă vrem să atragem investitori, extrem de important este dialogul nemijlocit cu primul-ministru al României, pentru a înţelege constrângerile de care ne izbim în acest moment şi pentru a restaura lanţul valoric. Am investit anual circa 10 milioane de euro. Anul acesta, prin fonduri europene, dezvoltăm un centru de cercetare şi dezvoltare. Avem în plan extinderea capacităţii de producţie, dar totul depinde de acest dialog real şi serios cu cancelaria primului-ministru. Vobim despre politici publice care trebuie stabilite de Guvernul României şi care trebuie să înţeleagă că 60% din populaţie nu au acces la servicii medicale.


Nolan Townsend, country manager al Pfizer România

Previzibilitatea mediului de afaceri e importantă. O investiţie în producţie este pe termen lung, în jur de 5-10 ani, deci trebuie să fii sigur că industria e previzibilă şi că va fi o prioritate a statului. Dacă te uiţi la costuri, România e convingătoare, dar în materie de previzibilitate lucrurile nu stau la fel de bine. Diferenţa între ţările din care aducem ope­ra­ţiuni de ambalare şi România este faptul că pe piaţa locală costul muncii este o treime din cel al ţărilor respective. În prezent, la Cluj, ambalăm produse OTC şi vrem să extindem afacerea, dar pentru asta trebuie să vedem îmbunătăţiri ale mediului de afaceri. Poate se va ajunge la punctul în care farma va fi o industrie de importanţă strategică în România.
 

Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi

În perioada de criză, în special începând cu 2009, a trebuit să ne reorientăm pieţele şi să încercăm să prindem cotă în anumite zone din lume cu potenţial de consum, cum ar fi SUA, UE, dar fără a neglija Asia. În aceste trei zone Antibiotice a găsit resursa principală de creştere de cinci ori a exportului în această perioadă. Statul nu a avut nici înainte de ‘90 o strategie pentru dezvoltarea industriei farmaceutice. Şi acum, dacă mergem la Institutul Naţional de Statistică vom găsi ceva despre industria chimică şi petrochimică, unde suntem asimilaţi şi noi. România nu a fost specializată în industria de medicamente, dar sperăm că va exista o strategie, pentru că s-a dovedit că industria farma valorifică forţa de muncă şi aduce contribuţii consistente la stat.
 

Gabor Sztaniszlav, preşedinte al Local American Working Group şi director general al Amgen România

În România, accesul la inovaţie e mult în spatele celorlalte ţări din UE.  Ar trebui să fie o decizie strategică a statului de a aloca resurse, pentru ca România să valorifice inovaţia. E inevitabil să majorezi investiţiile publice în acest sector, ceva ce nu s-a făcut în ultimii patru-cinci ani. Acestea sunt elemente care afectează deciziile companiilor de a investi în această ţară. Toate site-urile de producţie lucrează pentru export, însă un procent rămâne în România. Ca atare, e critic felul în modul în care companiile operează în ţara respectivă.
 

Tudor Iureş, director general al Polipharma Industries

Până în acest moment am investit 60 milioane euro, nu doar în secţia de generice, pe care sper să le producem cât de curând, să avem aprobarea ANM-ului, ci în special în secţia de oncologice, injectabile, pe care o vom finaliza anul acesta şi care înseamnă cea mai modernă linie de producţie care va exista în România şi în sud-estul Europei. O să producem începând de anul viitor atât flacoane, cât şi seringi preumplute. Munca la această secţie a început acum trei ani. Ne dorim în primul rând să vindem în piaţa locală şi următorul pas va fi piaţa internaţională. Capacităţile previzionate sunt aproape pline. Polipharma va atinge anul acesta afaceri de circa 15 mil. lei, iar pentru anul viitor avem previzionate afaceri de aproximativ 40 mil. lei.
 

Sorin Oprescu, primarul general al municipiului Bucureşti

Sistemul subfinanţat zeci de ani a con­sti­tuit mereu o sursă a politicului, le-a plăcut tuturor şi din patru în patru ani am asistat la aceleaşi vorbe, cum să­nă­tatea e principalul obiec­tiv în stra­te­gia fiecărui partid. În să­nă­tate am trăit cu toţii din „bună­voin­ţa“ firmelor de me­di­ca­men­te, datoriile au fost rosto­go­li­te an de an, iar acum lu­crurile încep să ia o direcţie bună. Trebuie puţin efort din partea minis­tru­lui sănătăţii pentru a-l con­vinge pe primul-ministru şi Guver­nul că nu e de joacă. Din păcate, în piaţa me­dicamen­te­lor mereu e nevoie de un vinovat de ser­viciu. Mult timp de acum îna­inte va fi ne­voie de doctori cu apti­tu­dini, tineri. Sunt însă acum fete sau bă­ieţi care re­u­şesc uneori cu brio să admi­nistreze sără­cia. Dar nu cred că vom ră­mâ­ne în aceas­tă fază, de a ne plânge. Circa 46% din pacienţi sunt oa­meni ca­re vin din ţa­ră şi vin după perso­na­lităţile me­dicale din spitale şi care au dat mii de dovezi că pot să facă faţă. Sunt oameni serioşi care îşi fac modest da­toria şi cărora nu le va face nimeni statuie.

 

Decizii legislative şi impactul acestora în piaţa de medicamente

 

Rodica Nassar, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din cadrul Camerei Deputaţilor

Este nevoie de o nouă lege a sănătăţii. Actuala lege are peste 1.000 de amendamente, este foarte greu de lucrat cu ea din punct de vedere tehnic.

Sunt măsuri luate în guvernările precedente care trebuie corectate în prezent. Unele închideri de spitale au fost corecte, altele nu. Vorbim despre fondurile alocate sănătăţii, de subfinan­ţarea sănătăţii care a devenit un element de stereotipie verbală.

Sunt foarte multe lucruri de făcut în sănătate, dar politica o face ministerul. Avem pe masă Ordonanţa nr. 77, legată de taxa clawback. Este a cincea sau a şasea ordonanţă cu aceeaşi temă.

A existat un haos legislativ până în 2012 legat de această temă. Noi ne-am împotmolit la clawback-ul diferenţiat, pentru că în timp ce Ministerul Sănătăţii l-a agreat, cel al Finan­ţelor nu a dat încă un răspuns foarte clar formulat.

Nu e vorba de o decizie strict politică şi cei de la Finanţe invocă anumite con­strângeri ale Fondului Monetar Internaţional.

 

Roberto Musneci, senior partner al Şerban & Musneci Associates

Ar trebui să găsim un numitor comun care să per­mi­tă tuturor jucătorilor cheie cu interese legi­time să aibă ceva de câştigat din dezbatere şi să con­tri­buie la dezbatere. Povara noii liste de compensate nu este o problemă reală, ci subfinan­ţarea siste­mu­lui. Rezultatele cost/volum presupun prezenţa unui sistem foarte bine dezvoltat pentru a moni­to­riza în timp medicamentele pentru a evalua schim­bă­rile de preţ sau alte taxe. În momentul actual, Ro­mânia nu este pregătită încă pentru un acord cost/volum. Chiar şi dacă ne gândim că un astfel de acord ar elimina taxa clawback, FMI are ulti­mul cuvânt, acesta este interlocutorul-cheie cu ca­re ar trebui să discute industria, pe o singură voce.

 

Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatură Ionescu & Sava

Decizia de a amâna liberalizarea pe piaţa farmaciilor nu este potrivită, pentru că pune o barieră de intrare pentru tinerii farmacişti. Eliminarea posibilităţii de vânzare online creează o piedică concurenţială pentru că produsele pot fi comandate din Europa. Posibilitatea de vânzare online ar fi însă valabilă numai pentru farmacii, mai ales pentru acelea care nu au puterea de a merge la export, nu şi pentru alte lanţuri de retail, având în vedere că nu se elimină criteriile de reglementare a pieţei.  În ceea ce priveşte taxa clawback, este important să identificăm în lege modalităţi prin care stabilirea acesteia să devină transparentă.

 

Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România

De la 1 ianuarie 2015 piaţa farmaciilor va fi total liberalizată dacă amendamentele la lege nu sunt aprobate până la finalul anului. Liberalizarea acestei pieţe nu e neapărat un lucru pozitiv. Avem unul dintre cele mai mari numere de farmacii per capita în UE (...). România nu e pregătită pentru liberalizare, dar aşa sunt 25 din 28 de ţări ale UE. Majoritatea pieţelor au criterii de intrare, deci nu sunt liberalizate. A existat acest exerciţiu de liberalizare în Ungaria, spre exemplu, a dus la apariţia unui număr de farmacii cu mult peste cel sustenabil. Cele nou-create, cu 40% în plus, au dat faliment, ceea ce a determinat pierderi de bani pentru pacienţi şi asigurători de sănătate.

 

Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente 

Cauza celor mai multe neajunsuri din sistem este lipsa fondurilor şi folosirea n­ejudicioasă a bugetelor pentru să­nă­ta­te. În prezent, bugetul de 6,6 mld. RON este insuficient, este reflec­ta­rea multiplicată de patru ori a tri­mes­trului patru din 2011. Statul plă­teş­te medica­mente la nivelul tri­mes­trului patru din 2011, diferenţa fiind aco­perită de producători. Clawback e un mecanism de aco­­perire a unei mari părţi a defi­citului, nu e un rău în sine. În iulie, când mi­nis­trul Voinea anunţa un excedent de 300 mil. lei din claw­back, me­sa­jul sub­li­minal a fost că a crescut consu­mul. Taxa clawback ar tre­bui privită ca un re­zultat, nu o pro­blemă în sine. Pro­ble­ma este subfi­nan­ţarea sau finan­ţarea necorespunzătoare din sistem. 

Dezvoltarea farmaciilor, urban sau rural, e mimetică cu reţeaua de sănătate în România. Deschi­de­rea farmaciilor în mediul pur rural nu ar aduce niciun beneficiu pacientului din punctul de vedere al perscriptorului.

 

Laurenţiu Mihai,  director executiv Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România 

Ministerul de Finanţe s-a remarcat printr-o lipsă de coerenţă uimitoare, pentru că motivele pe care le-a invocat în refuzul din dezbaterile legate de claw­back diferenţiat nu stau în picioare. În pre­zent, sunt 160 de procese legate de taxa claw­back. Ten­dinţa e să fie dat câştig de cauză plătitorilor care o contestă.

FMI este foarte îngrijorat de mo­men­tul în care plata acestor sume va ajunge la sca­den­ţă, cu sume din clawback care sunt trecute în bu­get şi nu vor mai ajunge acolo. Un număr im­por­tant de alternative terapeutice au dispărut din pia­ţă din cauza clawback-ului. Asta înseamnă sume mai mari plătite de pacienţi, care uneori renunţă la tratament.

 

Iulian Trandafir, directorul general al Farmexpert

Costul mediu al unei licenţe de farmacie este de 100.000 de euro. În prezent sunt 7.000 de licenţe, ceea ce înseamnă că dispariţia acestui activ din garantare ar fi o problemă.

A avea lanţuri de farmacii nu reprezintă un lucru rău. Posibilitatea de a asigura pacientului medicamentul  este dată de o reglementare şi o barieră la intrare pentru cei care doresc să deschidă noi farmacii.

O farmacie, ca să poată supravieţui, trebuie să aibă un anumit număr de pacienţi. La o farmacie medie din România marja de lucru în ultimii cinci ani a scăzut de la 20% la 13%, iar profitabilitatea a scăzut la 3%-5%. OTC-urile sunt cele care aduc cash în farmacii. Scoaterea lor la liber, în retail, pe internet, va distruge baza acestor farmacii.

 

Modele de business în retailul şi distribuţia de medicamente, o piaţă de peste 8,5 miliarde de euro

 

Octavian Iacob, directorul general al Polisano

Polisano trece în următoarea perioadă printr-o fază de optimizare pe tot ceea ce înseamnă costuri. Fiind o organizaţie cu o cultură familială, ai de unde să optimizezi. Vor fi investiţii menite doar să ducă la bun sfârşit investiţiile început în anii anteriori, iar o investiţie majoră va veni doar pe un sistem ERP mai modern. În prezent, nu contează dacă sistemul e liber sau închis pentru că dacă eşti bun şi ştii ce faci rezişti. În industria farma, bine structurată, se pot face bani în continuare. Jucătorii rămaşi au experienţă şi ştiu ce au de făcut. Deşi, iniţial, pentru 2015 ne-am propus o creştere a cifrei de afaceri de 5%, acum suntem siguri că vom ajunge la 6%.

 

Marius Cherecheş, partener al Ecofarmacia

Nimeni nu se întreabă dacă, atunci când se va liberaliza piaţa, numărul farmaciştilor va fi sufi­cient. Sunt 12.000 de far­macişti în prezent şi 8.500 de licenţe înregistrate, deci este un far­ma­cist şi un sfert per farmacie. Câţi­va ani de zile, asociaţia farma­ciştilor s-a ferit să spună câţi far­macişti sunt în România pentru că nu ieşeau la număr. Libera­lizarea, în esenţă, este un model care poate fi luat în calcul, dar nu există niciun plus evident şi există multe minusuri. Cred că proporţia de farmacii neperfor­mante în Româ­nia este cam o treime. Şi lanţurile au farmacii care nu merg. Noi am început în 2010, când preţurile erau mai prietenoase, iar acum avem 27 de farmacii cu 15 mil. euro afaceri, în creştere cu 12% faţă de 2013.

 

Adrian Samson, directorul general al  ADM Farm

Farmaciile sunt puse într-o situaţie în care cu restrângerea termenelor de plată sunt foarte interesate să-şi crească marja, au nevoie de discounturi mai mari şi costurile operaţionale sunt în creştere. Important este să se eficientizeze operaţional, să se analizeze foarte bine pe lanţul de distribuţie, vânzare, clienţi, modul de service, care să aducă şi calitate, dar cu o scădere a costurilor.

În momentul de faţă ne interesează să consolidăm indicatorii financiari pentru a pune compania pe o traiectorie de creştere sănătoasă anul viitor. Într-o piaţă care stagnează de atât timp, creştere înseamnă să iei cotă de la altcineva, ceea ce înseamnă o bătălie a discounturilor. Nu vrem să facem asta. Important e să ai un business stabil.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.09.2014

 
Cuvinte cheie:
ZF Pharma
, medicamente
, eveniment
, antibiotice
, producatori
, independenta
, pacienti
, exporturi
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide