România are un potenţial agricol uriaş şi se află într-o poziţie privilegiată, iar dacă ar putea atinge nivelul de intensitate agricolă al Olandei, industria alimentară românească ar deveni o adevărată forţă economică, cu o valoare adăugată de peste 100 de miliarde de euro, depăşind cu mult modesta cifră 1,9 miliarde de euro din prezent. Aceasta a fost una dintre concluziile ZF Agriculture Summit 2023: „Creşterea valorii adăugate în agricultură, o misiune pentru guvern şi pentru fermierii români. De ce să rămânem săraci când putem fi bogaţi?“.
„O gândire care are la bază o diplomaţie comercială face ca investitorii, fie ei locali, fie din afara României, să aibă curajul să facă următorul pas – să integreze producţia vegetală într-o producţie primară industrială, să meargă spre zootehnie şi apoi spre un produs finit cu valoarea înaltă adăugată. Aşa şi-a creat Olanda acest lanţ trofic alimentar şi a ajuns să aibă venituri pe hectar între 10.000 şi 14.000 de euro, în timp ce România are o medie de 200-400 per hectar“, a spus Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, în cadrul conferinţei organizate de ZF cu sprijinul Agricover, Agreena, Carrefour, CEC Bank, ING Bank, AQUA Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Premium Porc Group şi ROCA Agri RDF.
În cadrul conferinţei s-a discutat despre cum poate România să-şi crească valoarea adăugată în sectorul de agribusiness, în condiţiile în care astăzi este un exportator de materii prime şi un importator de produse procesate. Deficitul comercial al României în sectorul agroalimentar (cu excepţia cerealelor) a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, iar tendinţa este de creştere în condiţiile în care ţara noastră ar trebui să fie printre principalii furnizori de produse alimentare pe piaţa europeană şi nu numai dacă ar valorifica la potenţial maxim suprafaţa de teren agricol care o plasează între campioanele Europei şi care o ajută să fie pe primele locuri la producţia de cereale de exemplu.
Germania are 16,7 milioane de hectare de teren agricol, Franţa are 27,4 milioane de hectare de teren agricol, iar Olanda are 1,1 milioane de hectare şi România are 13,9 milioane de hectare. Astfel, România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE.
Însă în 2020 România a avut o valoare adăugată la costul de producţie în industria alimentară de 1,79 de miliarde de euro, în timp ce Germania a avut o valoare adăugată la costul de producţie în industria alimentară de 42 de miliarde de euro, Franţa de 36,8 miliarde de euro, iar Olanda de 12,4 miliarde de euro, arată datele Eurostat. Aceste statistici indică o nevoie acută de a creşte valoarea adăugată din România, care ar însemna, în final, venituri mai mari pentru fermierii care cultivă cereale, pentru cei care cresc animale, pentru cei care au abatoare sau au făcut chiar investiţii în fabrici de alimente.
„România deţine 237.000 km pătraţi. Olanda deţine 43.000 km pătraţi, iar 33% din suprafaţa agricolă e luată din ape – asta înseamnă muncă. În total, fondurile europene care au venit în România din 2007 până azi depăşesc 90 mld. euro, iar contribuţia noastră e de peste 30 mld. euro“, a afirmat Nicu Vasile, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România).
El a adăugat că agrobusinessul românesc este dependent de problemele macroeconomice şi de faptul că nu există o strategie pe termen lung. „Am discutat la Ministerul Agriculturii despre acest PNS – Plan Naţional Strategic. Însă nu putem face un program de dezvoltare pe termen scurt dacă nu avem un program de dezvoltare pe termen lung. Principalul lucru pe care trebuie să îl menţionez este această abatere a politicilor statale care trebuie să fie politici economice“, a întărit acesta. Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding, spune că cel mai important pentru fermierul român este să se adapteze legislaţiei care vine. „Fermierii români trebuie să îşi adapteze tehnologia. E un lucru bun că au crescut, că au consolidat fermele şi au ajuns la un nivel care să le dea stabilitate. Noi suntem alături de ei în iniţiativele pe care le au în zona integrării verticale. Sunt fermieri care aleg să investească în ferme de bovine, de carne sau de lapte, fermieri care încearcă procesarea şi vânzarea de produse finite către retail. Baza este însă schimbarea tehnologiilor în fermă şi schimbarea generaţională“, a spus Liviu Dobre.
Marius Gavrea, expert pentru agribusiness în cadrul ING Bank România, care finanţează tot fluxul din agribusiness, a susţinut la rândul său că avem nevoie de o strategie unitară. „Nu trebuie să comparăm cu Olanda sau Germania, ci cu exemple precum Ungaria sau Polonia. Polonia, de la începutul aderării la UE, şi-a asumat strategii de ţară: facem mere, pui şi cartofi. Şi a ajuns în top cu aceste produse. Avem nevoie de o strategie. Să alegem 2-3 domenii pe care să le finanţăm, indiferent de cine e la guvern. Atunci şi băncile ştiu care este direcţia şi au impact mai mare asupra economiei“, a subliniat el.
Bogdan Alexandrescu, director pe segmentul de agri în cadrul CEC Bank, a spus la rândul său că agricultura a evoluat mult în ultimii 14 ani, de la aderarea României la UE, şi soldul creditelor pe agricultură în tot sectorul bancar a ajuns la 28 de miliarde lei în acest an, de la 23,5 miliarde lei anul trecut.
„CEC Bank a crescut cu 40%, iunie 2022/iunie 2023, şi cred că vom depăşi sold de 5 miliarde lei pe agricultură în acest an. Există multe instrumente de finantare, programe pentru producătorii agricoli şi ele trebuie accesate. (…) Segmentul de credite agricole din sectorul bancar s-ar duce la 70 miliarde lei, de la 28 miliarde lei acum, dacă clienţii din cultura mare (cereale şi oleaginoase – n. red.) s-ar extinde şi pe alte zone conexe“, a precizat el.
Însă, în ultimii ani, producătorii români au făcut investiţii în creşterea producţiei şi în modernizare şi acest lucru se vede şi în faptul cătot mai mulţi ajung în marile reţele de magazine.
„În România este un potenţial mare pe panificaţie de exemplu. Noi lucrăm cu peste 150 de brutării locale în reţea. Anul viitor vom avea una dintre cele mai mari fabrici de produse congelate din estul Europei, o modalitate prin care România poate exporta produse în regiune“, a spus Radu Gherman, buying director ultra-fresh Carrefour România. El adaugă că în România consumatorul trebuie educat cu privire la alegerea pe care o face când cumpără un produs românesc. „El trebuie să ştie ce înseamnă achiziţia lui pe lanţ, ce valoare aduce în economie“, consideră el.
Bogdan Vlad, CFO, Roca Agri RDF
► Un investitor strategic vine cu o sursă alternativă de finanţare la cele deja existente şi cu know how, acces la resurse, capital şi transparentizarea afacerii.
► Mai puţin de 1% dintre fermieri au personalitate juridică. Restul sunt persoane fizice, PFA-uri, întreprinderi individuale sau familiale şi au acces limitat la finanţări. Un investitor strategic, precum ROCA Agri RDF, poate crea premisele unei dezvoltări continue fără a avea probleme în finanţare.
► Investiţiile semnificative precum cercetare-dezvoltare, irigaţii, stocare sau logistică trebuie finanţate prin credit bancar sau prin investiţii private. Însă capacitatea de garantare este destul de redusă şi trebuie capitalizat diferit pentru a accesa astfel de fonduri.
► Porumbul şi floarea-soarelui rămân vedetele în România. Însă, fără să avem o orientare către tehnologizare în agricultură, nu vom avea şanse mari să creştem randamentele.
Mihaela Vasile, market lead România şi Republica Moldova Agreena
► Folosim mult inteligenţa artificială în agricultură şi putem calcula câte certificate de carbon poate avea un fermier, în funcţie de impactul asupra mediului. Vorbim de patru practici simple pe care le pot face fermierii: lucrări reduse ale solului, culturi de acoperire verzi, îngrăşăminte organice şi încorporarea resturilor vegetale în sol. Un certificat este o tonă de carbon.
► În Europa avem peste 1 mil. de hectare în program şi 6 mil. euro plătiţi fermierilor. Pe un certificat un fermier a primit 32 euro net. El poate primi între 0,8 şi 3 certificate pe hectar.
► România se confruntă cu schimbări climatice şi este o nevoie tot mai mare de a schimba practicile gricole, să uităm de plug şi să ajutăm solul să ajute plantele, să hrănească planta. Hrana poate veni şi din micro şi macroelementele solului şi asta obţinem dacă nu mai întoarcem mereu brazda.
Adrian Iorgulescu, director Premium Porc
► În 2018 aveam 6 ferme, dar apoi a venit epidemia de pestă porcină africană şi a pus pe butuci intreaga industrie porcină. În 2022 a trebuit să ucidem preventiv 200.000 de capete. Am închis şase ferme, am ajuns la jumătate din capacitate.
► Anul acesta încercăm să ne revenim. Am pregătit fermele, am reangajat noi colegi şi am început să repopulăm fermele. Sperăm ca din 2024 să avem o productie apropiată de ce aveam înainte.
► România a pierdut lupta cu pesta porcină africană. Din 2018 suntem în zona roşie, avem virusul endemic. A fost o decimare a animalelor de reproducţie. Suntem la jumătate din capacitatea fermelor comerciale de dinainte de 2018. România avea circa 4,5 mil. capete în 2017 şi 3 mil. capete în 2022, dar mare parte sunt importuri de porc tineret din vestul Europei.
Radu Gherman, buying director ultra-fresh Carrefour România
► Lucrăm cu peste 100 de producători locali pe sectorul de carne şi peşte, iar la legume-fructe avem 628 de fermieri locali. Avem 10 cooperative înfiintate sub conceptul „Grădina noastră“. Avem cea mai largă selectie de tipuri de carne românească. Colaborăm cu fermierii pentru planificarea viitoare a culturilor. Lucrăm cu peste 25 de cooperative, din care 10 create exclusiv de Carrefour. Este nevoie ca fermierii să poată asigura capacitatea necesară retailerilor.
► În România este un potenţial mare pe panificaţie de exemplu. Noi lucrăm cu peste 150 de brutării locale în reţea. Anul viitor România va avea una dintre cele mai mari fabrici de produse congelate din estul Europei, o modalitate prin care România poate exporta produse în regiune.
► Consumatorul trebuie să ştie ce înseamnă achiziţia unui produs românesc, ce valoare aduce în economie.
Bogdan Alexandrescu, director agri CEC BANK
► Soldul creditelor pe agricultură în tot sectorul bancar era de 23,5 miliarde lei anul trecut şi a ajuns la 28 miliarde lei în acest an. Dar soldul s-ar duce la 70 miliarde lei, dacă businessurile din cultură mare s-ar extinde şi pe alte zone conexe şi ar fi integrate.
► CEC Bank a crescut cu 40%, iunie 2022/iunie 2023, şi cred că vom depăşi soldul de 5 miliarde lei pe agricultură în acest an. Avem 11.000 de clienti. Jumătate din portofoliu de credite de zona agri-alimentară este din zona de cultură mare, unde media este de 300 hectare. Avem circa 7.000 de clienţi pe cultură mare de cereale şi o parte din ei cresc şi animale, fac şi procesare.
► Eu cred că agricultura a evoluat mult în ultimii 14 ani, nu vedeai înainte atât de multe utilaje moderne pe câmp sau fabrici de procesare.
Liviu Dobre, CEO, Agricover Holding
► Cel mai important pentru fermierul român este să se adapteze legislaţiei care vine. Vin bani pentru fermieri, dar există foarte multe condiţionalităţi legate de mediu. Baza este schimbarea tehnologiilor în fermă şi schimbarea generaţională.
► Marea majoritate a fermierilor din România sunt la vârsta a doua sau a treia. Generaţiile în ferme trebuie schimbate. Simţim nevoia ca statul român să ajute tinerii fermieri astfel încât ei să poată să preia frâiele fermelor pe care azi le conduc părinţii lor.
► Fermierii români, în ultimii zece ani, au avut cea mai mare rată de creştere a productivităţii din Europa. Astăzi, fermierii din România care exploatează profesional au productivităţi similare cu cele din UE sau din lume.
► Este foarte importantă agricultura de precizie, de a aplica ceea ce trebuie, cât trebuie şi când trebuie, lucrul acesta ajutând eficienţa economică a fermelor.
Marius Gavrea, expert agribusiness ING Bank România
► Cu cât mai multe verigi integrează fermierul, cu atât valoarea rămâne în fermă şi în final în economie. Cu cât afacerea e mai mare, cu atât profitul pe unitatea de produs este mai mare.
► Suntem cuplaţi la preţurile mondiale la mărfuri. Fermierii trebuie să fie atenţi la costuri şi la preţurile pe care vor să le obţină. Nu poţi fi decuplat de piaţa regională sau mondială.
► Avem nevoie de o strategie. Să alegem 2-3 domenii pe care să le finanţăm, indiferent cine e la guvern.
Partea de schimbări climatice este o realitate în România. Captarea apei în sol va fi foarte importantă, investiţiile în irigaţii, iar fondurile europene cer ca investiţia să aibă o componentă climatică.
► Potrivit BEI, diferenta dintre ceea ce finantează băncile în România şi care este necesarul pietei este de 11 miliarde euro. În 2019, această diferenta era de 5,2 miliarde euro.
Cristina Cionga, director adjunct Asociaţia Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România
► România e pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe, iar pe doi este Franţa. Dar, raportat la producţie, lucrurile se schimbă. România este un caz unic, peste 20% din sămânţa utilizată este cu potenţial scăzut. Diferenţa de productivitate este uriaşă.
► 2022 a fost un an extrem de modest din cauza secetei. România este de obicei pe locul 2 în UE ca producţie totală la porumb, dar în 2022 a coborât sub Polonia, cu 3 tone/hectar, faţă de 5,8 tone în 2021. Pe primul loc este Franţa. România are o medie multianuală de 4,7 tone pe hectar, faţă de 9,7 tone Italia şi aproape 7 tone în Polonia.
Călin Muscă, fondator, Pork Prod
► În România nu se iau măsuri pentru a opri pesta porcină din raţiuni electorale. Avem legea porcului şi condiţii foarte clare în care se pot creşte animale, dar ele nu sunt respectate.
► O altă problemă este cea a subvenţiilor. Dacă am reuşi la modul real să discutăm de o eliminare completă a subvenţiilor în toată Europa, pot spune cu încredere că noi am deveni mult mai eficienţi decât foarte mulţi fermieri din vestul Europei.
► România are un deficit de aproximativ 7 milioane de porci pe an.
Ionel Arion, preşedinte, Federaţia Naţională Pro Agro
► Cel mai important lucru care le lipseşte fermierilor este accesul la piaţă şi la finanţare.
► România a uitat să facă diplomaţie agroalimentară. O astfel de gândire ar face ca investitorii, fie ei locali, fie din afara ţării, să integreze producţia vegetală într-o producţie primară industrială de zootehnie şi apoi într-un produs finit cu valoarea înaltă adăugată.
► Avem nevoie de o strategie de dezvoltare a ceea ce obţinem în fermele vegetale şi până la produs finit cu înaltă valoare adăugată pe minimum zece ani. Din păcate, la noi strategiile se gândesc pe 4-5 ani, cât ţine un ciclu electoral.
Paul Kmen, director general adjunct, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)
► Pentru 2023 avem un buget de circa 2 miliarde euro. În urmă cu 5 ani aveam 1,7 miliarde euro. Din 2007 APIA a adus fonduri europene de 39 mld. euro, cu o rată anuală de absorbţie de 96%. Avem 89 de intervenţii prin care fermierii pot accesa fonduri europene, din care 62 implementate de APIA. În acest an s-au depus la APIA 760.000 cereri de plată, pentru aproape 10 milioane de hectare.
► În premieră anul acesta se face control prin monitorizare cu imagini prin satelit, pe toată suprafaţa. Peste 95% din parcele au fost confirmate, dar există 5% parcele declarate neconforme, la mare parte din ele fiind o problemă de soft. Vom rezolva punctual pentru a se putea face plăţile.
► Pe Pilonul 1, prin FEGA, avem plăti directe de 9,7 miliarde euro, iar prin Pilonul 2 (FEADR şi buget) avem 5,8 miliarde euro.
Răzvan Prelipcean, cofondator al fermei Naturleg
► În România depozitarea legumelor nu e cum ar trebui. Majoritatea producătorilor sunt nevoiti să vândă în sezon, iar în extrasezon depindem de importuri. Este o lipsă de investiţii şi în zona de procesare şi deficit pe zona legumicolă. Exportăm materie primă şi importăm produse procesate cu valoarea adăugată mai mare.
► Avem şi o problemă de securitate alimentară, aşa cum am văzut cu ceapa în primăvară, când Turcia nu a mai exportat.
► Planul Naţional Strategic dedică pentru investitii în agricultură 15,8 miliarde euro pe cei 7 ani ai programului.
Dacian Badea, preşedinte CA, Cooperativa Agricolă Fermele Ecologice Silvania
► Cea mai mare problemă în cadrul lanţurilor alimentare integrate este accesul la piaţă. Jumătate din preţul de la raft este retinută de supermarketuri, care deţin peste 70% din piaţa alimentară. Retailerii au o putere de negociere formidabilă.
► Producătorii români nu pot negocia aceleaşi adaosuri şi asta este concurenţă inegală. Consiliul Concurenţei trebuie să fie mai activ.
► Am observat o apetenţă a supermarketurilor de a produce private label. Pe termen scurt, producătorii pot fi mulţumiţi pentru că astfel le creşte capacitatea, dar vânzarea sub marca supermarketului te lasă vulnerabil.
Nicu Vasile, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România)
► Din lanţul alimentar nu trebuie să dispară niciun jucător, în condiţiile în care populaţia trebuie să trăiască mai bine. Nu trebuie să se creeze o concurenţă internă, ci să crească unitatea la nivel naţional cu care putem merge pe pieţele externe.
► Astăzi vorbim despre ceea ce înseamnă coşul zilnic al fiecăruia dintre noi. Din 2000 până în 2020, coşul zilnic a crescut cu 258%, dar asta nu înseamnă creşterea nivelului de trai, ci din contră.
► România are nevoie de criterii de performanţă în agricultură, de a nu se mai crea această concurenţă internă şi de a se dezvolta unitatea.
Cristian Tudose, deputy CEO, UBM Feed Romania
► Sunt foarte multe de îmbunătăţit, dar cu siguranţă suntem o ţară importantă în ceea ce priveşte producţia de cultură vegetală. Închiderea lanţului poate fi o soluţie pentru a veni cu plusvaloare.
► Guvernanţii ar putea face multe pentru a ne sprijini. Ne-ar ajuta o predictibilitate mai mare.
► Suntem o ţară agricolă. Trebuie să producem aici. Avem potenţial. Elementul care ne lipseşte este partea de zootehnie, care trebuie sprijinită. Cheia pe termen mediu şi lung sunt fermele profesionale mari, care pot oferi eficienţă, constanţă şi livrări către retail.
Claudiu Daviţoiu, fondator, Agroindaf Afumaţi
► Preţul la lapte e destul de mic, preţurile la inputuri sunt mari, iar dacă ne gândim la îngrăşăminte, motorină, energie, medicamente şi altele vedem că preţurile au crescut foarte mult. În schimb, laptele a rămas cam la fel.
► Forţa de muncă este o provocare pentru că în sectorul zootehniei, în special la vacile de lapte, avem cele mai mici salarii.
► Îmi doresc să accesez fonduri europene pentru a face un grajd cu vaci de lapte de la zero şi pentru a lua roboţi pentru muls.
Peter De Boer, membru CA & manager DN AGRAR
► La un moment dat Ucraina va intra în UE şi asta va schimba totul în sectorul agricol. Trebuie să ne gândim unde vrem să fim în 5-10 ani.
► Anul trecut, au fost fermieri români care au primit subvenţii pentru numărul de animale pe care îl aveau în 2013, deşi ei acum au mult mai puţine. Sunt fermieri cu 500 de vaci în 2013 şi 3 vaci acum, dar primesc subvenţie.
► România are un deficit mare în agricultură şi acest lucru nu se poate rezolva fără o industrializare a agriculturii. Pentru a avea rezultate în următorii ani trebuie mai multe ferme mari.
Cosmin Moldovan, preşedinte Cooperativa Agricolă Someş Arieş şi director general Carmangeria Moldovan
► Producţia integrată ar asigura un plus valoare. Vorbim despre convertirea cerealelor în carne sau în lapte, convertirea cărnii în semipreparate şi în gastronomie şi închiderea lanţului prin reţele de magazine sau restaurante.
► În această perioadă este o adevărată provocare să gestionezi un astfel de business pentru că forţa de muncă este pe cale de dispariţie.
► Trebuie să facem o investiţie de câteva milioane de euro prin care să concentrăm toate producţiile într-una singură şi să avem o capacitate mult mai mare.
► Lucrăm la scrierea unui proiect pentru a mări capacitatea la semipreparate şi tot ce înseamnă producţia de carne şi pentru un depozit logistic.
