România traversează o perioadă de oportunităţi remarcabile în domeniul energetic, care ar putea să-i consolideze independenţa pe plan extern, dar are nevoie de viziune, claritate şi leadership pentru a le fructifica la maximum, în paralel cu măsuri legislative şi strategii coerente care să susţină proiectele de investiţii, este una dintre concluziile celei de-a doua zile a conferinţei ZF Power Summit 2024.
Liviu Gavrilă, vice-president RWEA
► Pentru anul acesta există suficient de multe proiecte care avansează. Suntem în negocieri avansate cu principalii producători de turbine, multe dintre ele la săptămâni sau luni distanţă. Nu ne aşteptăm la ceva deosebit în acest an pentru că intrevalul de timp de la care se dă o comandă fermă pînă la livrare este de 12 luni. Depinde foarte mult şi de conjunctura regională. Suntem departe de o medie europeană.
► În industria eoliană încă există o perspectivă de dezvoltare, doar că fereastra de oportunitate se închide încet-încet. Avem între 8-10 GW de vânt pe care ar trebui să-i avem până în 2030.
► Dacă ne gândim la ceea ce ar trebui să se întâmple în reţele, o să vedem că, la un moment dat, cu cât împingem aceste acţiuni către 2030 o să realizăm că lucrurile sunt destul de complexe. Ar trebui să mai rafinăm anumite ţinte şi obiective, pentru că trebuie să dăm dovadă în primul rând de o flexibilitate.
► România are această oportunitate de a fi un factor de stabilitate în regiune ñ avem apă, avem gaze, avem vânt, avem un potenţial verde uriaş, care poate fi exact pârghia spre reindustrializare şi care poate să fie în sine un proiect de ţară.
Dana Daraban, ACUE executive director
► Businessul de distribuţie, chiar dacă este reglementat este destul de complex. Cadrul de reglementare este foarte important ñ avem nevoie de o viziune. Este nevoie de investiţii, istoric crescute în distribuţie, de o desfăşurare de forţă de muncă şi acces la produse netestate.
► Pe cadrul de reglementare în schimb, atunci când distribuitorul depune un plan de investiţii, ANRE, în scenariul cel mai fericit, are câteva referinţe, inclusiv documentele strategice în baza în care aprobă planul de investiţii ca investiţii eficiente şi necesare, dar în mijlocul implementării se trezeşte cu o reglementare, iar tot impactul investiţiei este dat peste cap în acel an, o mare parte din sumă se duce către implementarea acelor excepţii, care vin cu obligaţii, cu amenzi din cifra de afaceri etc.
► De aici se impune necesitatea ca acest cadru de reglementare să evite astfel de decizii nepotrivite atunci când un utilizator are anumite obligaţii vizavi de dezvoltarea reţelei, trebuie toţi să le aibă în mod egal.
Ciprian Bodiu, chief sales officer, Parapet
► În acest moment, partea de construcţii în România este pe un trend ascendent şi este foarte optimistă. Vedem la marii producători de panouri, de invertoare că furnizează aceste echipamente.
► În acest moment, partea de stocare este zero. Aş putea pune pariu că anul viitor pe vremea aceasta lucrurile vor fi foarte schimbate.
► Toate estimările şi planurile pe care ni le facem nu trebuie scoase din contextul geopolitic actual de la nivel global pentru că sunt foarte mulţi factori de risc care acţionează, este greu să-i prevezi pe toţi şi să-ţi dai seama de repercusiunile pe care le au în viaţa noastră de zi cu zi şi în domeniul energiei.
► Atâta vreme cât este pace, cred cu tărie că, din punctul de vedere al parcurilor fotovoltaice, în următorii ani va fi un trend ascendent.
► Cred că singura constată schimbare, piaţa este într-o continuă transformare şi te forţează să fii adaptabil. Sistemul energetic este vital pentru supravieţuirea noastră ca şi continent, trebuie tratat cu maximă seriozitate.
Claudiu Butacu, president EFdeN
► 9 din 10 români îşi doresc să devină prosumatori ca să economisească bani, potrivit unui studiu realizat de energiaTa şi Cult Research în noiembrie 2023.
► 3 din 4 români vor să aibă independenţă energetică.
► Bariera birocratică este principalul factor care îi impiedică pe români în a deveni prosumator.
► Este important să punem prosumatorul pe agenda de politici publice, să ne uităm la toate programele de finanţare, să ne uităm la piaţă şi la reglemetare unde putem să venim cu informaţii relevante şi să fim în dialog permanent.
► Avem tehnologia necesară pentru a deveni prosumatori sustenabili.
Mirel Jarnea, business development manager SEE, LONGi
► Europa nu este pregătită încă pentru producţia de echipamente regenerabile şi nu o văd pregătindu-se pentru următorii ani. Tendinţa echipamentelor din China este tot mai mare. Urmează ani de consolidare pentru toţi producătorii de tehnologie, care vor duce şi la creşterea preţului echipamentelor.
► Consolidarea poate avea două căi: fie companiile mici şi medii se vor autosabota şi atunci vor ieşi din acest context, fie vom asista la merger & acquisition ale companiilor mari către cele mici.
► Pentru a deschide o companie în Europa cu capacitate de 3-5 GW producţie pe an, fabrica trebuie să funcţioneze într-un regim de 97-98% pentru a fi productivă. Pentru 3 GW avem nevoie de 1.500 de oameni.
► Este foarte greu în Europa să construieşti toată această schemă.
► Dacă nu lucrezi în 97-98% din capacitate cu linie de producţie continuă, nu poţi susţine preţurile din piaţă. Preţurile sunt foarte joase şi producătorii lucrează pe margini foarte mici. Se lucrează mult sub double digit ca marginalitate pe producţia de panouri.
Andrei Manea, executive director, RPIA
► E important să verificăm că cei care au luat fonduri implementează acele proiecte în energie. Aceşti bani mulţi s-ar putea să rămână nefolosiţi şi să se piardă pentru că nu există un mecanism de control.
► Ţintele privind 1 GW instalat pe an sunt bune, ne arată unde trebuie să ajungem, sunt un trigger pentru dezvoltarea reţelelor, pentru planul de investiţii şi pentru bănci. În acelaşi timp, trebuie să fie corelate cu ceea ce se întâmplă în economie şi în jurul nostru.
► Ne uităm din mai multe dimensiuni la aceste ţinte. Pe de-o parte, ne uităm la ambiţia statului român care, din studiile făcute de Asociaţia Fotovoltaică şi Asociaţia Eoliană, pare că nu este destul de mare. Noi vedem o ambiţie mai mare, la 10,5 GW doar pe partea de solar.
► Deocamdată partea de CFD nu există. Am văzut diverse transformări ale CFD, dar trebuie să îl vedem pus pe masă şi să vedem dacă îşi va atinge scopul.
► Este posibil ca acest CFD să fie prea larg, să poţi participa doar cu un certificat de urbanism şi cu o cerere de racordare. Pentru asta, sunt zeci de GW în piaţă.
Mirela Atanasiu, head of unit operations and communications, Clean Hydrogen Partnership
► Lucrul cu industria este extrem de important. Noi finanţăm partea de cercetare şi inovare. Comisia Europeană a recunoscut hidrogenul ca o parte importantă a soluţiilor pentru decarbonizare şi au început să apară la nivel european finanţări în zona de hidrogen.
► Pe cercetare şi inovare avem alocat un miliard de euro până în 2031 şi încercăm să publicăm apelul pentru proiecte anuale, în jur de 150 mil. euro. Apelul de anul acesta este deschis până pe 17 aprilie şi aşteptăm aplicaţii pentru dezvoltare, cercetare, inovare şi progres.
► Din partea României sunt foarte puţine proiecte care vin în special din partea institutelor de cercetare. Sperăm să primim o propunere anul acesta pentru un ecosistem în Galaţi, unde sper să lucrăm şi cu marea industrie, cu companii precum Liberty Galaţi.
► În România mai sunt foarte puţine institute de cercetare. Probabil că în industrie presiunea pe cercetare nu a fost destul de mare şi nu am fost forţaţi să ne uităm la alte alternative şi să vedem cum putem să învăţăm şi să lucrăm cu cei din vest.
Rareş Hurghiş, executive director, FEL România
► Strategia de hidrogen prevede respectivele căi care ar putea fi dezvoltate la nivelul României, însă din perspectiva noastră se uită doar la hidrogenul verde. Cred că ar trebui să avem o abordare mai incluzivă pentru că România are resurse de gaze naturale pe care le va folosi probabil până la orizontul anului 2040.
► Pentru a finanţa aceste văi ale hidrogenului trebuie să venim cu bani. Strategia de hidrogen a României are nevoie de 4,6 mld. euro pentru a fi implementată. Avem suficiente premise să investim în văi ale hidrogenului şi să le definim mult mai incluziv.
► Noul trend la nivel mondial vorbeşte de hidrogenul alb, care apare în mod natural în scoarţa terestră a pământului. Acest lucru ar putea să existe şi în România. Hidrogenul alb poate ajunge la un cost de sub un euro per kilogram.
► În afară de PNRR, în momentul de faţă nu avem call-uri lansate pe zona de hidrogen. În România, băncile încep să se uite la diverse soluţii în zona de energie regenerabilă, cum este şi hidrogenul. Însă, dacă vrei să dezvolţi un astfel de proiect, este mai bine să mergi la nivel european.
Alexandra Floricică, head of sustainable development, ProCredit
► Momentan avem 20% din portofoliul total de credite active pe zona de proiecte verzi şi în aceste proiecte verzi intră zona de eficienţă energetică şi zona de energie regenerabilă.
► Este de remarcat că din portofoliul nostru pe energie regenerabilă întâlnim undeva la peste 60% zona de parcuri fotovoltaice de capacităţi mici şi mijlocii, de până în 10 MW, iar restul de peste 30% merge către investiţii realizate de către IMM-uri în zona de prosumator.
► Am hotărât împreună cu colegii din Germania să dăm curs şi acestor provocări ale pieţei, astfel că împreună cu ei şi cu alţi parteneri instituţionali care sunt activi în zona de finanţare a proiectelor verzi suntem deschişi spre oportunităţi de finanţare a parcurilor fotovoltaice de până la 50 MW.
► Fie că vorbim într-o structură de co-finanţare, fie că vorbim într-o formă de structură de sindicalizare a finanţărilor respective.
► Înţelegem de la IMM-uri că PPA-urile reprezintă şi pentru ei o plasă de siguranţă, nu doar pentru bănci.
Andrei Ceclan, lector, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
► Tot acest val de prosumatori este şi o mare oportunitate de implicare a lor în servicii tehnologice de sistem la nivel agregat, de implicare a utilizatorilor de reţea în ceea ce se numeşte în controlul consumului şi a producţiei de energie pentru echilibrarea producţiei şi consumului la nivel naţional şi pentru reducerea preţului la energie, aceasta este miza.
► Începem să avem şi prosumatorul vulnerabil. Nu este vina reţelei, ci faptul că acest val ne-a cam luat pe nepregătite şi că direcţionarea finanţărilor nerambursabile s-a început şi s-a făcut masiv în zona instalării de surse regenerabile, dar s-au neglijat reţelele, nu sunt pregătite reţelele şi devin tot mai nesigure.
► Aceasta este o realitate pe care trebuie să o recunoaştem, inclusiv creşterea accelerată a pierderilor din reţele şi să venim cu programe, direcţii de acţiune ca să facem faţă şi să mergem în tandem cu prosumatorii.
Siobhan McGarry, ofiţer politici publice, Direcţia Generală Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri, Comisia Europeană
► Noi gestionăm o alianţă de stakeholderi care au reuşit să demareze nişte proiecte foarte mari pe bază de hidrogen. Aceste proiecte mari vor fi cele care vor reuşi să aducă avansul pieţei, dar sunt multe obstacole în calea acelui lucru, iar finanţarea este cea mai mare dintre ele.
► Avem membri din toată UE, 1.800 de membri şi lucrăm la producţia de hidrogen, transport şi distribuţie, stocarea de energie. Avem un grup de lucru special dedicat extinderii producţiei de electrolizatoare în Europa.
► Avem foarte puţini membri din România.
► Avem nevoie de o prezenţă mai mare din România pentru că, cu cât avem mai mulţi stakeholderi implicaţi în demararea acestor proiecte, cu atât mai mult îi putem pune în legătură cu investitorii.
► Am dezvoltat un plan de pregătire cu aceşti 1.800 de membri şi avem mai mult de 840 de proiecte în pregătire, ceea ce arată că există o piaţă viitoare pentru hidrogen verde în Europa.
Vlad Stoicescu, preşedinte, Asociaţia pentru Combustibili Sustenabili
► Dacă companiile din România vor să facă parte dintr-un lanţ valoric corporativ extins la nivel european, vor trebui să emită acest raport nefinanciar, chiar dacă nu sunt supuse legislaţiei în vigoare.
► La nivel macroindustrial ne orientăm către industria de producţie a îngrăşămintelor, ne uităm către industria de producţie a oţelului verde unde nu se mai poate exporta oţel dacă nu este verde.
► Este important să anunţăm toţi jucătorii industriali că se cer schimbări în piaţă, se cere nişte rapoarte nefinanciare, se cer nişte parametri de sustenabilitate în producţie. Oferim aceşti parametri de sustenabilitate atâta vreme cât ei pot construi un combustibil realmente sustenabil pentru industria lor într-un ecosistem compus, într-un lanţ valoric extins.
► Acest hidrogen nu poate rămâne într-o fabrică, el trebuie produs tot timpul în exces. Este pe cât de simplu, pe atât complicat. Trebuie să continuăm acest narativ la nivel naţional pentru că suntem într-o revoluţie, o revoluţie verde.
Iustinian Captariu, partner, Kinstellar
► Noi avem cel puţin anul acesta proiecte care vor ajunge de ready to build între 1.500 şi 2.000 MW, în principal solar şi mai puţin vânt, cam 200-300 MW pe partea de vânt. Sunt proiecte care au trecut prin furcile caudine ale developmentului. Sunt bine făcute, urmează să obţină dacă nu au obţinut autorizaţiile de construire şi credem că se vor face.
► Partea mai puţin bună este întotdeauna de legislaţie şi aplicarea ei. Cum a spus cineva, ne este şi teamă să mai cerem să vrem să fie îmbunătăţită. Sunt multe probleme la accesul pe terenuri.
► Vedem însă un apetit pe de o parte la unii investitori mai mare de risc pentru unele proiecte care de exemplu sunt composesorate sau păşuni. Acolo situaţia încă nu este complet clarificată.
► Pe lângă legislaţia în sine este şi problema de administraţie. Capacitatea administraţiei şi mai ales administraţiei locale de a ţine pasul cu toate investiţiile. Lucrurile au mers pe repede înainte, a venit un volum mare de investiţii, dar de multe ori vedem licitaţii făcute local pentru astfel de proiecte de regenerabile care nu sunt bancabile
